„Toate drumurile duc la prețuri mai mari”, spune șefa FMI, din cauza războiului din Iran

Perturbări majore pe piața energiei

Kristalina Georgieva, șefa FMI, a avertizat că impactul conflictului din Iran, amplificat de blocajele din Strâmtoarea Ormuz, ar putea duce la revizuiri negative ale prognozelor economice globale, chiar și în cazul unei rezolvări rapide a crizei.

Conflictul a generat „cea mai gravă perturbare a aprovizionării globale cu energie”, după ce producția de milioane de barili de petrol a fost afectată. Blocajul impus de Iran asupra Strâmtorii Ormuz, rută esențială pentru aproximativ o cincime din petrolul și gazele transportate la nivel global, a redus semnificativ fluxurile energetice.

Potrivit FMI, aprovizionarea globală cu petrol a scăzut cu aproximativ 13%, afectând nu doar energia, ci și lanțurile de aprovizionare conexe, inclusiv îngrășămintele și heliul.

Incertitudine globală în creștere

FMI urmează să publice pe 14 aprilie raportul „Perspective economice mondiale”, în care va prezenta mai multe scenarii economice.

Anterior izbucnirii conflictului, FMI estima o creștere globală de 3,3% în 2026 și 3,2% în 2027. Însă contextul actual schimbă radical perspectivele.

„În schimb, toate drumurile duc acum la prețuri mai mari și la o creștere mai lentă”, a declarat Georgieva.

Aceasta a subliniat că, chiar și în cazul unei încetări rapide a ostilităților, va exista o „revizuire descendentă relativ mică” a creșterii economice și o creștere a inflației. În scenariul unui conflict prelungit, efectele negative vor fi mult mai severe.

Șefa FMI a evidențiat contextul global fragil, marcat de multiple riscuri suprapuse: „Ne aflăm într-o lume cu incertitudine ridicată”, a declarat ea, menționând tensiunile geopolitice, schimbările climatice, evoluțiile tehnologice și transformările demografice.

„Toate acestea înseamnă că, după ce ne vom reveni după acest șoc, trebuie să fim atenți la următorul.”

Țările sărace, cele mai vulnerabile

Impactul războiului este resimțit inegal, cele mai afectate fiind statele dependente de importurile de energie.

Georgieva a avertizat că multe dintre aceste țări nu au spațiu fiscal pentru a proteja populația de creșterea prețurilor, ceea ce crește riscul de instabilitate socială.

Optzeci și cinci la sută dintre membrii FMI sunt importatori de energie, a subliniat aceasta. În acest context, Georgieva a spus că unele țări, pe care nu le-a numit, au solicitat deja ajutor financiar.

FMI ar putea suplimenta unele programe de creditare existente pentru a satisface nevoile țărilor.

De altfel, șefa FMI a atras atenția asupra riscurilor unor politici economice neadecvate, cum sunt subvențiile energetice acordate de stat. Acestea nu sunt soluția, a spus ea, avertizând că astfel de măsuri ar putea amplifica presiunile inflaționiste.

Chiar și țările exportatoare de energie sunt afectate. De exemplu, Qatar se confruntă cu daune majore asupra infrastructurii sale energetice, estimând că refacerea unei părți semnificative din producția de gaze ar putea dura între trei și cinci ani.

În total, 72 de instalații energetice au fost avariate în conflict, dintre care o treime au suferit pagube semnificative, potrivit datelor internaționale.

„Chiar dacă războiul s-ar opri astăzi, ar exista un impact negativ persistent asupra restului lumii”, a spus ea.

Securitatea alimentară, o preocupare tot mai mare

În urma atacului lansat de Statele Unite ale Americii și Israel pe 28 februarie, Iran a închis efectiv Strâmtoarea Ormuz, provocând o creștere bruscă a prețurilor la țiței și gaze naturale lichefiate. Petrolul Brent a ajuns în jurul valorii de 110 dolari pe baril, în timp ce livrările din Orientul Mijlociu au înregistrat prime semnificative.

Liderii Fondul Monetar Internațional, Agenția Internațională pentru Energie și Banca Mondială au anunțat un efort coordonat pentru a evalua impactul energetic și economic al conflictului.

FMI colaborează și cu Programul Alimentar Mondial și Organizația pentru Alimentație și Agricultură pentru a monitoriza riscurile legate de securitatea alimentară.

Programul Alimentar Mondial a avertizat că milioane de oameni s-ar putea confrunta cu foamete acută dacă războiul continuă până în iunie. 

Deși FMI nu a identificat încă o criză alimentară globală, Georgieva a subliniat că aceasta ar putea apărea rapid în cazul în care lanțurile de aprovizionare cu îngrășăminte vor fi grav afectate.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE