Războiul cu Iranul a costat Pentagonul 40 de miliarde de dolari. Nota de plată a ajuns și la consumatorii americani

Efectele de ricoșeu ale conflictului au lovit direct și consumatorii de rând, reconfigurând piața energetică globală și declanșând un val de inflație care a anulat creșterile salariale din ultimele luni.

Nota de plată a Pentagonului

Suma astronomică calculată de experții CSIS include costurile munițiilor utilizate, echipamentele militare distruse în teatrele de operațiuni și daunele structurale aduse bazelor americane. Cu toate acestea, impactul total este mult mai mare.

Mark Cancian, consilier senior în cadrul CSIS, a explicat pentru CNN că această cifră de 40 de miliarde de dolari nu include costurile operaționale de zi cu zi.

Acestea din urmă fuseseră deja integrate în bugetul mamut al Departamentului Apărării pentru anul fiscal 2026, o sumă record care a depășit pragul istoric de un trilion de dolari.

Pe lângă cheltuielile suportate direct de armată, conflictul a pus presiune și pe alte bugete guvernamentale.

Agenții esențiale precum Securitatea Internă (Homeland Security) și Departamentul pentru Afacerile Veteranilor au înregistrat costuri suplimentare cumulate de un miliard de dolari din cauza dinamicilor generate de război.

Impactul la pompă și în buzunarele cetățenilor

Dacă pentru Washington cifrele se măsoară în miliarde, pentru cetățenii americani realitatea s-a tradus printr-o scădere bruscă a puterii de cumpărare.

Prețul benzinei a cunoscut o evoluție alarmantă, crescând de la o medie națională de sub 3 dolari pe galon la peste 4 dolari pe galon pe parcursul celei mai mari părți a conflictului.

Conform unui studiu de evaluare a costurilor energiei publicat de Universitatea Brown, impactul direct asupra bugetului familial a fost imediat:

O gospodărie medie din SUA a cheltuit, în medie, cu peste 253 de dolari mai mult pe energie decât ar fi plătit în mod normal, dacă nu ar fi existat războiul din Orientul Mijlociu.

Blocaj total pe piața energiei: 1,15 miliarde de barili de petrol pierduți

Rădăcina problemelor economice se află în strâmtoarea energetică din Orientul Mijlociu. Timp de aproape patru luni, exporturile de petrol din această regiune strategică au fost complet blocate, generând o undă de șoc pe piețele internaționale.

Potrivit datelor furnizate de platforma de analiză Kpler, economia mondială a pierdut în total 1,15 miliarde de barili de petrol în timpul perioadei de război.

Această penurie masivă a propulsat inflația anuală din SUA dincolo de pragul de 4% pentru prima dată în ultimii trei ani, o dinamică alimentată agresiv de prețurile mari la energie.

Consecința directă a acestei instabilități a fost resimțită dureros în primăvara acestui an. Datele recente ale Biroului de Statistică a Muncii arată că prețurile de consum cresc acum într-un ritm mai rapid decât salariul mediu din SUA.

Practic, puseul inflaționist din lunile aprilie și mai a „mâncat” complet creșterile salariale ale angajaților, un fenomen negativ cu care economia americană nu se mai confruntase din anul 2023.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE