Reacții în Europa și SUA după discuția dintre Donald Trump și Vladimir Putin și declarațiile lui Pete Hegseth: „Mai rău decât München 1938”

Unii lideri europeni au spus că negocierile de pace sunt imposibile fără Ucraina și Europa, în timp ce alții au atenționat că orice concesie verbală chiar înainte de deschiderea negocierilor înseamnă o trădare atât a intereselor Ucrainei, cât și ale Occidentului.

Cele mai importante state europene își afișează sprijinul față de Ucraina

În timp ce Donald Trump făcea declarații miercuri în Biroul Oval despre conversația la telefon pe care o purtase mai devreme cu Vladimir Putin, miniștrii de externe din principalele țări europene discutau despre războiul din Ucraina în cadrul unei reuniuni organizate la Paris.

„Suntem pregătiți să creștem asistența noastră pentru Ucraina. Ne declarăm sprijinul pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a acesteia în fața agresiunii militare ruse. Scopul nostru comun este să susținem în continuare Ucraina până când se va ajunge la o pace justă, cuprinzătoare și de durată. Așteptăm cu nerăbdare să discutăm despre calea de urmat împreună cu aliații noștri americani”, se arată în declarația finală semnată de Franța, Germania, Marea Britanie, Italia, Spania, Polonia și Comisia Europeană.

Participanții la reuniunea de la Paris au subliniat că, din punctul lor de vedere, Europa trebuie neapărat să fie implicată în negocierile de pace în Ucraina și intenționează să discute acest lucru cu aliații americani.

Recomandări

Ajutat de amantă și de soție, un candidat la primărie a dat foc casei în care dormeau copiii

„Independența și integritatea teritorială ale Ucrainei nu fac obiectul discuțiilor. Prioritatea noastră acum trebuie să fie să consolidăm Ucraina și să oferim garanții de securitate eficiente. Europa trebuie să joace un rol central în orice negocieri”, a rezumat șefa diplomației europene, fostul prim-ministru al Estoniei Kaja Kallas, rezultatele reuniunii de la Paris.

NATO cere prezența Kievului la masa negocierilor

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat joi că orice acord de pace în Ucraina trebuie să fie durabil şi că orice negocieri trebuie să includă conducerea de la Kiev. „Este esenţial ca orice ar ieşi din aceste discuţii, să fie durabil, să fie de durată”, a declarat Rutte înainte de o reuniune la Bruxelles cu miniștrii de apărare din statele membre NATO.

Este esenţial „ca Ucraina să fie implicată îndeaproape în tot ceea ce se întâmplă cu Ucraina”, a insistat șeful NATO.

Șefa diplomației germane, Annalena Baerbock, a declarat, la rândul ei, că Ucraina şi Europa trebuie să fie implicate în discuţiile de pace despre Ucraina. „Nu putem avea discuţii fără implicarea Ucrainei. Este în joc pacea în Europa, de aceea noi, europenii, trebuie să fim implicaţi. Pacea poate fi atinsă doar prin eforturi comune”, a declarat Baerbock într-un interviu acordat pentru Radio Deutschlandfunk.

Recomandări

Șefa IȘJ Timiș merge la Curtea Constituțională după ce a fost lăsată fără permis fiindcă a depășit o mașină de Poliție care „încurca circulația”

Donald Tusk insistă pentru o pace corectă

Premierul polonez Donald Tusk s-a exprimat în același spirit. „Toți vrem doar pace. O PACE CORECTĂ. Ucraina, Europa și Statele Unite trebuie să lucreze împreună pentru acest lucru. ÎMPREUNĂ”, a reacționat Tusk într-un mesaj publicat pe X.

Ministrul de externe al Letoniei, Baiba Braže, a declarat pentru Politico că Ucraina trebuie să participe la orice negocieri de pace, iar un succes diplomatic poate fi asigurat doar dacă Rusia este epuizată pe câmpul de luptă.

„Pentru a obține un acord de pace, trebuie să slăbim Rusia pe câmpul de luptă. Politica rusă, economia, religia, mass-media, sectorul privat – toate sunt acum concentrate pe război. Prin urmare, Rusia trebuie forțată să facă pace”, a spus Braže.

„Calea către pace constă într-o reducere a puterii militare ruse. Investițiile în puterea Ucrainei sunt investiții în pace. Iar slăbirea Rusiei este o investiție în pace. O componentă importantă aici sunt sancțiunile și aplicarea lor cu succes”, a subliniat șefa diplomației letone.

Trump îl salvează pe Putin?

Într-o discuție cu jurnaliștii, în Biroul Oval, Donald Trump a evitat să numească Ucraina, țara victimă, ca participant egal la negocierile de pace preconizate cu Rusia, partea agresoare. „Este o întrebare interesantă”, a răspuns el.

Recomandări

Drapelul României flutură în mijlocul protestului uriaș de la Belgrad: „Ne-am inspirat de la voi!”

Cu toate acestea, Trump a sugerat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar putea participa la negocieri.

„Cred că ar trebui să facă pace. Oamenii lor sunt ucişi, iar eu cred că ar trebui să facă pace. Am spus că a fost un război rău, care nu trebuia purtat. Şi cred că ar trebui să facă pace. Asta e ceea ce cred”, a comentat el.

Când a fost întrebat dacă este de acord ca Zelenski să renunţe la teritorii sau să facă schimb de teritorii pentru a pune capăt războiului, Trump a răspuns: „Va trebui să facă ceea ce trebuie să facă, dar ratingurile sale, ca să folosesc un eufemism, nu sunt foarte ridicate”. Trump a adăugat că este puţin probabil ca Ucraina să revină la graniţele sale dinainte de 2014.

Liniile trasate de noul șef de la Pentagon

Liderul republican de la Casa Albă a discutat miercuri la telefon atât cu Vladimir Putin, cât și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și a anunțat că s-ar putea întâlni cu liderul rus în Arabia Saudită. În plus, Trump a fost invitat în Rusia, iar președintele american a sugerat că ar lua în calcul să efectueze o astfel de vizită.

Prezent la prima sa reuniune în formatul Ramstein, noul secretar american al apărării, Pete Hegseth, a făcut câteva declarații care dau impresia că Donald Trump este dispus să-l facă victorios pe Vladimir Putin în Ucraina.

Potrivit lui Hegseth, aderarea Ucrainei la NATO este „nerealistă”, revenirea la granițele sale din 2014 este de asemenea „nerealistă”, SUA nu sunt dispuse să plaseze trupe de menținere a păcii în cazul unui acord, în schimb europenii ar trebui să facă acest lucru, în afara NATO. Și, mai presus de toate, războiul trebuie să se încheie cât mai curând posibil.

Este o abatere totală de la abordarea administrației democratului Joe Biden, care a făcut din alianța transatlantică și sprijinul pentru Ucraina piesa centrală a politicii sale externe.

Kremlinul jubilează

Convorbirea telefonică dintre Putin și Trump arată că orice speranțe în privința înfrângerii Rusiei nu vor fi niciodată realizate, a estimat joi fostul președinte rus Dmitri Medvedev, în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Federației Ruse și o portavoce a propagandei Kremlinului.

„Nu există și nu poate exista o țară principală și un conducător de rang înalt al planetei. Această lecție ar trebui să fie învățată de elitele americane arogante. Este imposibil să ne îngenuncheze. Și cu cât adversarii noștri își dau seama mai repede de asta, cu atât mai bine”, a perorat Medvedev.

Donald Trump, comparat cu Neville Chamberlain

Senatorul democrat Adam Schiff a denunțat declarațiile făcute de Hegseth și Trump și i-a acuzat de trădarea intereselor SUA. „Să spunem lucrurilor pe nume: este o predare a intereselor Ucrainei și a intereselor noastre chiar înainte de începerea negocierilor. Trump, desigur, este un mare negociator, cu acorduri în favoarea Kremlinului”, a reacționat el.

Fostul prim-ministru al Suediei și copreședinte al Consiliului European pentru Relații Externe, Carl Bildt, a comparat declarațiile lui Trump și Hegseth cu acțiunile liderilor europeni în timpul negocierilor cu Hitler de la München, în septembrie 1938.

„Aceasta este, desigur, o abordare inovatoare a negocierilor – de a face concesii foarte mari chiar înainte de a începe. Nici măcar Chamberlain nu a coborât atât de jos în 1938. Și acel München s-a terminat prost”, a scris Bildt pe contul său de X.

Acordul de la München a fost o înțelegere care a permis Germaniei naziste să anexeze Regiunea Sudetă de la Cehoslovacia fără ca țara vizată de acest rapt teritorial să fie implicată în discuții. Numit „Dictatul” sau „Trădarea München”, acest acord este apreciat ca fiind o încercare eșuată de conciliere cu Germania nazistă.

Premierul britanic Neville Chamberlain a fost adesea acuzat că a dat dovadă de o slăbiciune care l-a încurajat pe Adolf Hitler să se pregătească de cel de-Al Doilea Război Mondial, pe care l-a declanșat în complicitate cu dictatorul sovietic Iosif Visarionovici Stalin.

Urmărește-ne pe Google News