Recursul lui Nicolae Ceaușescu. Judecătorii „dezgroapă” dosarul Tribunalului Special Militar în baza căruia fostul dictator a fost condamnat la moarte
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Curtea de Apel București ia în discuție joi, 20 februarie, un nou termen din recursul declarat de Mircea Oprea, fostul ginere al lui Nicolae Ceaușescu, împotriva deciziei de condamnare la moarte a fostului dictator, pentru genocid, pronunțată pe 25 decembrie 1989 de Tribunalul Militar Excepțional, înființat din ordinul lui Ion Iliescu. La termenul trecut, din data de 23 ianuarie 2025, instanța a stabilit cadrul procesual, a calificat calea de atac ca fiind recurs și a dispus ca efectuarea unei adrese către Tribunalul Militar București pentru a comunica în integralitate dosarul de fond nr. 1/1989.
Cuprins:
Ginerele dictatorilor, inițiatorul recursului
Calea de atac împotriva sentinței prin care Elena și Nicolae Ceaușescu au fost condamnați la pedeapsa capitală și apoi executați pe loc a fost exercitată de soțul Zoei Ceaușescu, profesorul Mircea Oprean, care spune că socrilor lui nu li s-a comunicat hotărârea și nici nu li s-a lăsat răgazul de a face recurs.
Din acest motiv, Mircea Oprean consideră că celor doi foști dictatori nu li s-au respectat drepturile procesuale nici din perspectiva legilor de atunci și nici potrivit prevederilor prezentei legislații.
Nicolae Ceaușescu a fost întrebat dacă declară recurs, dar a refuzat
În prezentul demers juridic, fostul ginere al lui Nicolae Ceaușescu este reprezentat de avocatul Mircea Bogdan Petre.
Mai întâi, recursul a fost depus pe rolul Curții Militare de Apel (CMA) București pe data de 24 iulie 2024, instanță ierarhic superioară Tribunalului Militar Excepțional care a pronunțat hotărârea de condamnare la moarte a foștilor dictatori.
Teoretic, Ceaușeștii ar fi trebuit să facă recurs la CMA, însă n-au mai apucat, deoarece au fost executați imediat după sentință.
Procesul și execuția cuplului dictatorial au fost filmate, iar din înregistrare reiese că imediat după pronunțarea deciziei Nicolae Ceaușescu a fost întrebat de avocat dacă declară recurs, iar acesta refuză, pe motiv că nu recunoaște instanța de judecată, rostind: „Nu răspund decât în fața Marii Adunări Naționale!”.
Pe data de 18 septembrie 2024, Curtea Militară de Apel București a declinat soluționarea cauzei către instanța civilă egală în grad.
Astfel, dosarul a ajuns pe rolul Curții de Apel București care, la primul termen de judecată, a pus în discuție cadrul procesual.
- „Curtea (…) ia act că este investită cu o cerere de recurs formulată de către (Ceaușescu Nicolae - n.r.) şi (Ceaușescu Elena - n.r.) prin moștenitorul Oprean Ioan Mircea. Prin urmare, în cazul în care există alte persoane care au interes în declararea căilor de atac ordinare sau extraordinare față de aceeași sentință, acestea o pot face.
- Având în vedere că apărătorul nu are contract de asistență juridică cu celălalt moștenitor (n.r. - Valentin Ceaușescu), el nu poate să exercite niciun drept în numele acestuia, Codul de procedură penală nu prevede formalitatea introducerii moştenitorilor inculpaţilor, iar sub acest aspect, dispoziţiile Codului de procedură penală nu se completează cu cele ale Codului de procedură civilă, întrucât răspunderea penală este personală.
- Prin urmare, dacă alte persoane au interes în declararea căilor de atac ordinare sau extraordinare față de aceeași sentință, o pot face, însă aceștia nu pot fi introduși în prezenta procedură.
- În continuare, faţă de lipsa dosarului împotriva căruia a fost exercitată calea de atac, Curtea pune în discuție emiterea unei adrese către Tribunalul Militar București pentru a comunica în integralitate dosarul nr. 1/1989”, a concluzionat instanța la termenul din 23 ianuarie 2025.
Dezbateri pe introducerea în cauză a lui Valentin Ceaușescu
În cadrul dezbaterilor, avocatul lui Mircea Oprean cerea introducerea în cauză a lui Valentin Ceaușescu, ultimul fiu supraviețuitor al fostului dictator, ca apelant-moștenitor.
Valentin Ceaușescu a mai fost introdus cu de-a sila de procurori în Dosarul Revoluției, de acea dată în calitate de „urmaș al părților vătămate Ceaușescu Nicolae și Ceaușescu Elena”. Astfel, prin aplicarea oarbă a procedurilor, fostul dictator devenea „victimă” în procesul în care Ion Iliescu era acuzat de infracțiuni contra umanității, deși chiar acțiunile dictatorului au creat premisele Revoluției din Decembrie 1989.
Explicația a fost că, în momentul în care anchetatorii au făcut bilanțul pe localități al persoanelor care au murit la Revoluției, la Târgoviște i-au numărat și pe cei doi foști dictatori, care fuseră executați pe 25 decembrie 1989.
De data asta, Curtea de Apel București a respins cererea de introducere în cauză a lui Valentin Ceaușescu, altfel o persoană retrasă, al cărui ultim demers în justiție datează din 2008, când a cerut și a obținut recuperarea a 42 de tablouri care îi fuseseră confiscate după Revoluție de Parchetul General.
Este vorba de picturi semnate de Gheorghe Petrașcu, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, Dumitru Ghiață sau Alexandru Ciucurencu, dar și trei lucrări grafice de Goya.
Deși operele de artă nu erau ale lui, ci ale Gospodăriei de Partid (actuala RA-APPS), care le luase cel mai probabil cu pistolul pe masă în anii ’50 de la cine știe ce „burghezi” sau „elemente dușmănoase”, Curtea de Apel București i-a înapoiat lui Valentin Ceaușescu tablourile, chiar dacă acesta n-a făcut niciodată dovada că este proprietarul lor.
Instanța a explicat atunci că în noua legislație, din România democratică, averea se prezumă a fi licită, nu ilicită ca pe vremea comunismului, iar dacă tablourile se aflau pe pereții locuinței lui Valentin Ceaușescu, asta înseamnă că sunt ale lui. Oricine altcineva care face dovada contrarie poate să le revendice, mai notau magistrații în 2008.
Toate aceste precizări cu privire la tablourile lui Valentin Ceaușescu sunt importante în contextul în care avocatul lui Mircea Oprean a declarat în fața instanței că „a fost deschisă procedura succesorală și s-a stabilit calitatea moștenitorilor, fără însă a fi determinate și cotele succesorale”.
Ultimii moștenitori ai lui Ceaușescu și tablourile Gospodăriei de Partid
Cum Valentin Ceaușescu și Mircea Oprean sunt ultimii moștenitori ai lui Nicolae Ceaușescu nu este exclus ca aceștia să ajungă să își împartă „moștenirea” fostului dictator, oricare ar fi ea.
- „În acest interval de timp, este de notorietate că, în urma decesului soților (Nicolae și Elena Ceaușescu - n.r.), au rămas trei copii: doi fii și o fiică, dintre care (Nicu și Zoia Ceaușescu - n.r.) au decedat. În prezent, unul dintre copii este în viață, iar domnul profesor Oprean, clientul său, este fostul ginere, ceea ce îi conferă calitate procesuală.
- Acesta (Mircea Oprean - n.r.) a deschis procedura succesorală, au fost realizate toate demersurile necesare, s-a stabilit calitatea celor doi moștenitori, însă nu și cotele succesorale.
- Dacă domnul Valentin Ceaușescu va dori să participe, poate face acest lucru prin procedură administrativă; în caz contrar, vor merge în instanță pentru a obține certificatul de moștenitor cu stabilirea cotelor”, a reținut Curtea, consemnând susținerile avocatului Mircea Bogdan Petre în încheierea de ședință din data de 23 ianuarie 2025.
Tot la respectivul termen de judecată, procurorul de ședință a cerut verificarea existenței unor solicitări similare cu cea a lui Mircea Oprean formulate de-a lungul timpului, începând de la momentul pronunțării sentinței penale.
În replică, avocatul lui Mircea Oprean a arătat că astfel de cereri nu au mai fost formulate, deoarece, în acest caz, s-ar fi aflat deja în calea de atac ordinară.
„Precizează (avocatul - n.r.) că, după ce a solicitat o copie integrală a dosarului, a constatat că sentința existentă nu a fost comunicată niciunui terț pe parcursul acestei perioade. Pentru a putea introduce o cerere de revizuire sau o contestație în anulare, Codul de procedură penală prevede că trebuie să fie epuizate mai întâi căile ordinare de atac. Întrucât hotărârea nu a fost atacată și nu a fost comunicată, iar moștenitorii soților (Ceaușescu - n.r.) nu au fost niciodată citați, apelul a fost declarat în mod corect. În ceea ce privește recursul, subliniază că acesta a fost transformat tehnic în apel, conform modificărilor legislative, întrucât legiuitorul a schimbat calea de atac aplicabilă”, se mai arată în documentul citat.
Ttyy 21.02.2025, 02:37
Ce-ar fi sa vedem procesele verbale de confiscari si nationalizari, sa aflam ce s-a nationalizat, de la cine si unde au ajuns? Ca sa nu mai zic ca ar trebui daspagubite plus dobanzi pe 70 de ani.