Reforma companiilor de stat trebuie modificată din nou. Comisia Europeană a cerut schimbarea legii încă dinainte de asumarea din Parlament

Precizările MIPE

Guvernul și-a asumat răspunderea pe legea care reduce numărul membrilor în consiliile de administrație ale companiilor de stat și scade indemnizațiile, iar momentan este la Curtea Constituțională (CCR).

România trebuie să modifice însă legea, chiar dacă aceasta trece de forul constituțional.

Motivul: Comisia Europeană a cerut o serie de modificări, iar Secretariatul General al Guvernului nu a ținut cont în totalitate de acestea atunci când a realizat proiectul asumat în Parlament.

„În acest sens, cu privire la Jalonul 440, ce are ca obiect operaționalizarea AMEPIP (autoritatea care se ocupă de companiile de stat – n.r.), Comisia a identificat o serie de aspecte ce necesită măsuri suplimentare, respectiv: proceduri de numire a membrilor în consiliile de administrație, desemnarea reprezentanților acționarilor minoritari în aceste consilii, având în vedere atât respectarea drepturilor acestora, cât și alinierea la recomandările Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), precum și întărirea rolului AMEPIP în procesul de selecție a membrilor consiliilor de administrație și aplicare a OUG nr. 109/2011”, arată Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, pentru Libertatea.

Observații preluate parțial

Observațiile Comisiei au fost preluate parțial, iar în ceea ce privește observațiile nepreluate au fost trimise „justificări detaliate, însoțite de argumente care susțin modificările aduse de inițiator și care explică rațiunea adoptării acestora”.

„Întrucât până la acest moment reprezentanții Comisiei nu au formulat un răspuns cu privire la forma finală a proiectului de lege, inițiatorul poate proceda la adoptarea acestuia, sub rezerva modificării actului normativ, în cazul în care observațiile transmise de către Comisie indică faptul că modificările propuse ar afecta în vreun fel principiul ireversibilității”, mai spune ministerul condus de Dragoș Pîslaru.

Problema numirilor

Reamintim, proiectul a fost adoptat într-o formă care prevede doar modificări pentru viitor, astfel că la companiile unde deja au fost numiți administratori nu se aplică.

USR s-a opus acestei forme, ministrul economiei Radu Miruță fiind foarte vocal. Oficial a spus că de fapt „nu se schimbă nimic”.

Cauza o constituie faptul că în marile companii de stat au fost numiți politruci de la PSD și PNL, iar cele două nu vor să reia procedurile de numire.

România a avut jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) privind numirile la companiile de stat în Energie și Transporturi.

Păstrarea politrucilor de către PSD și PNL

Este vorba de 17 companii din Energie și 5 din Transporturi.

Doar că la cele din Energie, Comisia Europeană a transmis deja la finalul anului trecut o scrisoare foarte dură României.

Scrisoarea arăta conflicte de interese sau lipsa independenței între candidați și membrii comisiilor de selecție la alegerea conducerilor de la Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Conpet, Oil Terminal, Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară (RATEN) și Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune (CNCIR).

De asemenea, Comisia Europeană arăta că stabilirea remunerațiilor și indicatorii de performanță era făcută de comitetele compuse chiar din membri ai consiliilor de administrație.

Numirile lui Grindeanu

Și la Transporturi situația a fost la fel. Și aici comitetele de selecție au fost compuse din angajați ai ministerului, în timp ce mai mulți membri ai conducerii sale la nivel înalt au fost candidați în cadrul procedurii de recrutare.

Companiile vizate erau CFR Infrastructură, CFR Călători, Metrorex, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) și Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR).

Ministerul Transporturilor era condus de Sorin Grindeanu, actualul lider PSD, în vreme ce Ministerul Energiei era condus de liberalul Sebastian Burduja.

Obiective interconectate

Ministerul Investițiilor Europene recunoaște că jaloanele din reforma companiile de stat sunt îndeplinite doar parțial.

„Obiectivele acestei reforme sunt interdependente cu jaloanele aflate în cererea de plată nr. 3, dintre care Jalonul 79 (Selectarea și numirea membrilor consiliului de administrație al C.N.A.I.R., C.N.I.R, C.F.R., Metrorex, C.F.R. Călători.), Jalonul 121 (Îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor de stat din sectorul energetic) și Jalonul 440 (Operaționalizarea grupului operativ din cadrul Centrului Guvernului pentru coordonarea și monitorizarea politicilor de guvernanță corporativă), care sunt în prezent suspendate din cauza îndeplinirii parțiale. În toate aceste cazuri, evaluarea pozitivă depinde de aplicarea criteriilor de guvernanță corporativă, inclusiv în ceea ce privește procesul de numire a conducerii în condiții de transparență și meritocrație”, spune instituția.

Aceasta precizează însă că Jalonul 439, respectiv intrarea în vigoare a legislației actualizate privind companiile de stat, este considerat îndeplinit de către Comisia Europeană din luna mai.

Pe românește: Comisia a zis că e bine că avem legislație, problema au fost numirile.

Cum a justificat Radu Oprea

Și atunci, de ce nu au acceptat PSD și PNL ca reducerea numărului de membri în consiliile de administrație și a retribuțiilor să se aplice și companiilor unde numirile au fost deja făcute?

Radu Oprea, secretarul general al Guvernului, a spus că au fost solicitări de la Comisia Europeană și OCDE ca numirile să fie doar pe viitor.

Însă acest lucru este fals.

Libertatea a solicitat atât SGG – inițiatorul proiectului, cât și MIPE – care gestionează relația cu Comisia Europeană să prezinte exact documentele prin care OCDE și executivul de la Bruxelles au cerut expres acest lucru.

Niciuna dintre instituții nu a prezentat documentele în cauză.

SGG a venit însă cu o nouă justificare: orice modificare legală este doar pentru viitor. „Aplicabilitatea noilor prevederi legale se face începând de la data intrării în vigoare a Legii, toate procedurile anterioare, se vor desfășura în baza prevederilor legale, în vigoare la data demarării acestora. Astfel, este respectat principiul neretroactivității legii”.

Și totuși, AMEPIP poate schimba conducerea

Instituția condusă de Radu Oprea menționează că se pot totuși schimba conducerile companiilor în cauză.

Acestea pot fi schimbate fix de către AMEPIP, adică autoritatea care gestionează companiile de stat.

„Nu este posibilă reluarea unei proceduri de selecție sau revocarea unui mandat fără să existe o decizie de anulare, emisă de către AMEPIP, respectiv de către o instanță judecătorească pentru că ar fi contrar unor decizii ale Curții Constituționale”
Secretariatul General al Guvernului

Betonați în funcții

Dar tot SGG spune și de ce nu va schimba politrucii abonați la sinecuri.

„În cadrul legislativ actual, elaborat în colaborare cu reprezentanții Comisiei Europene și ai OCDE, conducătorul APT (autoritatea tutelară – n.r.) nu poate dispune, prin act administrativ, revocarea mandatelor, fără justă cauză. Conform prevederilor legale, revocarea mandatelor poate fi făcută în cazul nerespectării obligațiilor asumate prin contractul de mandat. Constatarea unor eventuale nereguli, de către autoritățile publice tutelare, trebuie adusă la cunoștința AMEPIP, care poate lua măsurile legale care se impun. Încetarea unor mandate atribuite, pentru care nu este respectată procedura legală, inclusiv condițiile revocării, este contrară principiilor de drept și poate atrage după sine plata unor despăgubiri către persoanele lezate”, conform SGG.

Comisia Europeană bate apa în piuă cu transparența

În schimb, Comisia Europeană tot insistă ca numirile să fie „transparente” și „competitive”.

„Atât Comisia Europeană, cât și OCDE au insistat asupra desfășurării unor proceduri transparente și competitive și a necesității ca AMEPIP să aibă responsabilitatea finală de a asigura o procedură de selecție transparentă și competitivă pentru aprobarea numirii membrilor consiliului de administrație”, mai spune SGG.

Această insistență vine tocmai după ce în noiembrie 2024 Comisia Europeană sesiza Guvernului neregulile de la selecțiile din Energie și Transporturi.

Salarii nesimțite

Presa a scris în această vară despre nenumărate exemple de politruci care încasează sume imense de la stat.

Traian Halalai, șeful Eximbank, primește un salariu lunar de 119.000 de lei, adică 24.000 de euro. Susținut de PSD, acesta conduce EximBank încă din 2012.

În vară premierul, Ilie Bolojan a cerut Ministerului de Finanțe să înceapă procedura de demitere, după ce a arătat că banca de stat închiriază sediul de la un intermediar care mai departe are contract de chirie de la o entitate de stat, respectiv RAAPPS – regia ce gestionează patrimoniul imobiliar al statului.

Și la RAAPPS sunt salarii imense: directorul Marius Grăjdan urma să primească în acest an o indemnizație 4,5 milioane de lei, adică 900.000 de euro, conform unui document companiei, dar societatea a spus că este o „greșeală de redactare”. Salariul său lunar este de doar 24.000 de lei.

Un alt salariu imens este la Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE), unde directorul Nicolae Bogdan Codruț Stănescu câștigă 20.000 de euro lunar.

Tot în Energie, Cosmin Ghiță – directorul Nuclearelectrica are în declarația de avere un venit de 70.000 de lei lunar, adică 14.000 de euro.

În Transporturi, Alexandru Simu, director în cadrul CFR Infrastructură și considerat un protejat al lui Sorin Grindeanu, câștigă 36.000 de lei lunar, adică peste 7.000 de euro, potrivit declarației de avere. Este urmărit penal de DNA pentru instigare la abuz în serviciu, fiind acuzat că a fost numit ilegal în funcție.

Bonusuri nejustificate

Libertatea a scris și ea de alte cazuri: Transelectrica a acordat bonusuri și prime nejustificate în valoare de 28,99 de milioane de lei în perioada 2020-2022.

Conform Curții de Conturi, compania deconta cheltuielile cu chiria pentru directori, deși aceștia aveau case pe lângă București.

Creșteri de lefuri și petreceri

În fine, la câteva zile după inundarea salinei de la Praid, directorului Salrom i s-a mărit salariul de la 32.000 la 38.000 de lei, conform ministrului Radu Miruță.

Compania este condusă de Dan Dobrea, fost administrator de restaurant, fost administrator al unei firme de mașini și fost director al unei firme de asigurări. Fost lider al UNPR Galați, acesta a ajuns ulterior la PSD și numit la conducerea companiei în timpul ministrului PSD Florin Spătaru, în 2022.

În iulie, ministrul economiei anunța demararea procedurii de demitere a întregii conduceri a companiei, după o paranghelie de 12.562 euro făcută de conducerea Salrom în plin dezastru privind salina de la Praid.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE