Cum au mințit PSD și PNL ca să își păstreze politrucii și sinecurile din companiile de stat
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Radu Oprea, secretarul general al Guvernului, a mințit atunci când a spus că Uniunea Europeană și OECD se opun schimbării politrucilor numiți deja la conducerea companiilor de stat prin contracte de mandat, potrivit informațiilor Libertatea.
Cuprins:
Reamintim, în Pachetul 2 anunțat de Guvernul Ilie Bolojan se află reforma companiilor de stat.
După ce presa a scris despre nenumărate cazuri de salarii imense și numiri politice, Coaliția PNL-PSD-USR-UDMR a venit cu mai multe propuneri:
- reducerea numărului membrilor consiliilor de administrație
- scăderea indemnizațiilor
- impunerea unor criterii de performanță.
Un proiect de lege în acest sens a fost realizat de Secretariatul General al Guvernului (SGG), condus de către pesedistul Radu Oprea.
Numai că proiectul se aplică doar pentru numirile viitoare, nu și pentru cele actuale.
Astfel, Radu Miruță - ministrul Economiei (USR) - a acuzat că reforma este „praf în ochi” și că „ne prefacem că schimbăm legea”, deoarece în final nu se schimbă nimic, conform Digi24.
Justificările lui Oprea
Radu Oprea a justificat însă măsurile spunând că România are de îndeplinit o serie de obiective în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și pentru aderarea la Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD).
De asemenea, Radu Oprea a precizat la postul Digi24 că societatea de consultanță PwC a fost consilierul României în elaborarea legii.
„A fost seara o decizie a coaliției pe acest subiect, referitor la faptul că reforma care este începută și care este coordonată de către SGG pe partea de guvernanță corporativă, unde dialogul cu Comisia Europeană și cu OCDE-ul este unul activ, în fapt, ca să fie mai clar, OCDE-ul a fost consultantul României, plătit direct de la Bruxelles, de către Comisia Europeană. (…) Sunt pași buni pe care România a făcut și care sunt apreciați atât de Comisie cât și de OCDE”, a susținut Oprea, citat de Mediafax.
De asemenea, Oprea a mai spus că numirile nu pot fi reluate, deoarece procedura ar duce la întârzieri și este posibil ca acestea să nu fie gata până în august 2026, data la care se termină PNRR. Prin urmare, România ar urma să piardă fondurile europene.
„Dacă noi începem și luăm de la capăt această reformă, fără a ajunge în intervalul de timp care este dat de către Planul Național de Redresare și Reziliență, riscul pentru România este de a pierde un miliard 200 de milioane de euro. Atât costă această reformă în Planul Național de Redresare și Reziliență”, a adăugat Oprea.
Aceeași justificare a fost dată și de Alexandru Muraru, președintele PNL Iași.
În fine, un alt argument al PSD și PNL este că legea nu este retroactivă, ci privește doar situațiile din viitor.
Contraargumentele lui Miruță
Contraargumentul ministrului Radu Miruță a fost însă că poate fi trecută o dispoziție tranzitorie prin care să se specifice clar că prevederile se aplică și în situațiile deja existente.
Acesta a spus că nu vede de ce persoanele deja numite s-ar teme ca activitatea să le fie măsurată prin criterii de performanță.
Acesta a mai cerut ca acolo unde se oficializează ilegalități în procesul de selecție al conducerilor de companii, ministerul să aibă posibilitatea să anuleze aceste procese. Miruță a spus că unele procese s-au făcut în baza unor legi abrogate.
Comisia Europeană a criticat virulent numirile
Comisia Europeană a criticat deja virulent numirile la conducerea companiilor de stat. În fapt, guvernanța companiilor de stat este jalon neîndeplinit în PNRR și, alături pensiile speciale, acestea sunt marile întârzieri pentru eliberarea tranșelor.
Anul trecut, guvernul PSD-PNL condus de Marcel Ciolacu a preferat să facă numiri politice la conducerea companiilor din Energie și Transporturi, decât să facă reforma pentru a lua banii. Drept consecință, Comisia Europeană a blocat fondurile aferente acesteia.
Conflicte de interes flagrante
Hotnews publica în noiembrie 2024 scrisoarea Comisiei Europene, care arăta că opt companii sunt cu probleme din totalul de 17 companii din subordinea Ministerului Energiei.
La acel moment, ministru de profil era liberalul Sebastian Burduja, actual consilier al premierului Ilie Bolojan.
Scrisoarea dădea exemple concrete și situații hilare privind alegerea conducerilor la companii precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Conpet, Oil Terminal, Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară (RATEN) ori Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune (CNCIR).
Printre problemele semnalate era faptul că fuseseră publicate anunțuri banale la mica publicitate, între candidați erau membri ai comisiilor de selecție (conflict de interese), au existat relații ierarhice între candidați și membrii comisiilor de alegere (lipsă de independență), iar comitetele care stabileau indicatorii de performanță și remunerațiile erau compuse chiar din membri ai consiliilor de administrație.
Numirile lui Grindeanu, arătate cu degetul
De asemenea, erau enumerate cinci de la Transporturi, domeniu unde ministru a fost actualul lider PSD Sorin Grindeanu.
Aici comitetele de selecție au fost compuse din angajați ai ministerului, în timp ce mai mulți membri ai conducerii sale la nivel înalt au fost candidați în cadrul procedurii de recrutare.
Era vorba de CFR Infrastructură, CFR Călători, Metrorex, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) și Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR).
Libertatea a scris de curând că 99 de ținte și jaloane din PNRR, care ar fi trebuit să fie îndeplinite de România în 2023 sau 2024 sunt încă în curs de realizare la nivelul lunii august 2025.
Statul nu știe de el
Ziarul a cerut SGG să furnizeze documentele în care OECD și Comisia Europeană cer să nu se refacă numirile deja realizate, așa cum a afirmat Radu Oprea, dar până acum instituția condusă de acesta nu a răspuns.
De asemenea, a cerut Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, condus de Dragoș Pâslaru, să spună dacă jaloanele în cauză sunt considerate închise, iar Comisia Europeană și-a schimbat optica în privința numirilor în companiilor de stat. Nici MIPE nu a dat curs solicitării.
