Reformele fiscale agresive ale guvernului sunt în zadar, nu se va ajunge la deficit de 7% pentru 2025. Ce spun analiștii

Accelerare puternică a ratei inflației

Proiecția UniCredit indică un deficit bugetar care depășește cu mult ținta de 7% din PIB stabilită de Guvern pentru 2025, ajungând la peste 8% în acest an. Acest lucru sugerează că măsurile de reformă fiscală și de îmbunătățire a eficienței administrației publice nu au avut impactul scontat.

Se așteaptă ca banca centrală să mențină ratele actuale de dobândă la ședința din 8 august, deoarece creșterile de taxe implementate de la 1 august vor duce la o accelerare puternică a ratei inflației.

Totodată, creșterea deficitului bugetar al României la 3,68% din PIB în prima jumătate a anului 2025, comparativ cu 3,62% în aceeași perioadă a anului precedent, semnalează o dificultate în gestionarea finanțelor publice și necesită o analiză atentă a factorilor care contribuie la această situație.

Eșecul atingerii țintei de deficit ridică semne de întrebare cu privire la eficiența reformelor implementate. Este necesară o analiză detaliată a cauzelor care au dus la această situație și o reevaluare a strategiilor de consolidare fiscală.

Guvernul se confruntă cu presiuni pentru creșterea cheltuielilor, posibil din cauza inflației, a creșterii prețurilor la energie sau a altor factori. Veniturile statului nu cresc în același ritm cu cheltuielile, ceea ce contribuie la creșterea deficitului.

Efecte negative

Un deficit bugetar ridicat pe termen lung poate avea consecințe negative asupra economiei, inclusiv creșterea datoriei publice, creșterea dobânzilor și scăderea investițiilor.

UniCredit anticipează că agențiile de rating nu vor penaliza România pentru depășirea țintei de deficit. Acest lucru poate oferi Guvernului un răgaz pentru a implementa măsuri corective. Totuși, este important de menționat că această perspectivă poate fi temporară și că agențiile de rating vor monitoriza îndeaproape evoluția situației.

Deși perspectiva agențiilor de rating este momentan favorabilă, deficitul bugetar ridicat reprezintă o provocare serioasă pentru Guvern. Este esențial ca autoritățile să ia măsuri concrete și eficiente pentru a reduce deficitul și a asigura sustenabilitatea finanțelor publice pe termen lung. Transparența și comunicarea eficientă cu publicul sunt, de asemenea, cruciale în acest context.

Această deteriorarea fiscală vine în ciuda anunțului lui Ilie Bolojan din 9 iulie privind măsurile de austeritate implementate de la 1 august.

Cele mai importante măsuri

Cea mai mare parte a măsurilor de austeritate luate de Guvernul condus de Ilie Bolojan au intrat în vigoare de la 1 august, după ce au fost declarate constituționale de către CCR, iar acestea vor duce la scumpiri pentru orice produs comercializat în România, de la mâncare la locuințe.

• majorarea cotei generale de TVA de la 19% la 21%

• eliminarea cotelor reduse de TVA de 5% și 9%. Va exista o singură cotă redusă, de 11% cota de 11% va fi aplicată la alimente, cărți, lemne de foc, energie termică, apă, canalizare, îngrășăminte

• se elimină cotele reduse pentru locuințe ieftine, de maximum 120 de metri pătrați și maximum 600.000 de lei, astfel că acestea vor avea TVA majorat de la 9% la 21%

• se elimină cotele reduse pentru panouri solare, pompe de căldură, proteze dentare și echipamente medicale

• cresc accizele cu 10% la alcool, tutun, carburanți, sucuri

• pensionarii cu pensii de peste 3.000 de lei vor contribui cu 10% la sănătate pentru sumele ce depășesc acest nivel

• sunt eliminate scutirile pentru plata contribuțiilor la sănătate pentru șomeri, deținuți politic, persoane în concediu medical, mame în concediu de creștere a copilului, persoane ce au ajutor social. Practic, pentru aceste categorii se va reține contribuție de sănătate din banii primiți de la stat

• reducerea burselor elevilor și studenților. Vor exista doar burse sociale și burse de merit, iar acestea din urmă vor fi primite doar de maximum 15% dintre elevii unei clase care au peste media 9

• impozitul suplimentat pe bănci de 4% din cifra de afaceri are ca dată de aplicare 1 iulie de la 1 ianuarie 2026 va crește impozitul pe dividende de la 10% la 16%.

La aceste măsuri se adaugă măsura reducerii sporurilor bugetarilor, măsură care a fost adoptată de Guvern prin ordonanță de urgență și care este în vigoare de la 1 iulie.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE