Regimul Lukașenko, sub o presiune tot mai mare: noi proteste masive în Belarus, în vreme ce statele UE cer impunerea de sancțiuni
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Mii de persoane au ieșit la Minsk vineri pentru a protesta față de acțiunile represive ale regimului Aleksandr Lukașenko, muncitorii din mai multe fabrici de stat au oprit temporar lucrul, iar lideru opoziției refugiat acum în Lituania, Svetlana Tihanovskaia, a făcut apel la organizarea unor noi manifestații pașnice în weekend, scriu Euronews și The Moscow Times.
Cuprins:
La mai puțin de o săptămână de la alegerile pe care susține că le-a câștigat cu un neverosimil 80%, președintele autoritar al Belarusului se află sub o presiune tot mai mare pentru a ceda puterea, atât din partea populației, cât și din partea UE, care dorește impunerea de sancțiuni.
Mii de protestatari au mărșăluit vineri spre clădirea guvernului de la Minsk după apariția unor mărturii crunte ale manifestanților arestați zilele trecute și apoi eliberați din închisorile regimului, potrivit Euronews.
Mișcării ample de protest față de legitimitatea lui Aleksandr Lukașenko i s-au alăturat foarte mulți muncitori din fabricile de stat, care au sistat temporar lucrul.
Este vorba despre angajați ai unor mari întreprinderi precum Uzina de Automobile de la Minsk (MAZ) sau Uzina de Tractoare de la Minsk (MTZ), scrie publicația rusească independentă The Moscow Times.
Implicarea muncitorilor în proteste ridică foarte mult presiunea asupra regimului, în condițiile în care economia depinde în mare parte de aceste fabrici mamut.
Iar mișcările vor continua în weekend.
Chemarea liderului opoziției
Candidata opoziţiei la prezidenţialele de duminica trecută, Svetlana Tihanovskaia, a lansatun apel la organizarea unor manifestaţii ”paşnice în masă” în toată ţară în cursului weekendului, potrivit AFP.
”Îi chem pe toţi primarii să organizeze în zilele de 15 şi 16 august adunări paşnice în masă în fiecare oraş din Belarus”, a spus ea într-o înregistrare video postată pe online din Vilnius, capitala Lituaniei vecine, unde s-a refugiat de teama regimului.
Ea a denunţat un ”val de represalii sângeroase”, calificând situaţia drept critică şi a chemat puterea să înceteze să mai facă asta şi să treacă la dialog.
Apel al șefului Bisericii Ortodoxe
Un apel neașteptat a venit și de la mitropolitul Pavel, şeful Bisericii Ortodoxe din Belarus, care i-a cerut preşedintelui să pună capăt violenţelor de pe străzi potrivit Agerpres, care citează Reuters.
Afirmaţiile sale intervin după ce conducerea ţării a început eliberarea a mii dintre protestatarii deţinuţi şi a cerut public scuze, într-un gest rar, într-un efort de a calma protestele la nivel naţional care reprezintă cea mai mare provocare pentru regimul de 26 de ani al lui Lukaşenko.
Ministerul de Interne a anunţat că peste 2.000 de protestatari au fost eliberaţi vineri.
În plus, instituţia susţine că este preocupată de problema suprapopulării centrelor de detenţie, după ce în jur de 6.700 de persoane au fost reţinute în timpul protestelor din această săptămână.
Statele UE pregătesc sancțiuni, Ungaria e reticentă
În acest timp, miniștrii de externe ai UE erau așteptați, vineri, să ia o decizie privind situația din Belarus.
Cel puţin nouă state membre ale Uniunii Europene şi Comisia Europeană au cerut instituirea de noi sancţiuni împotriva Belarusului, relatează vineri Reuters.
Polonia, Republica Cehă, Estonia, Lituania, Letonia şi Danemarca au cerut într-o scrisoare comună ''măsuri restrictive împotriva oficialilor'' responsabili pentru desfăşurarea alegerilor încheiate cu realegerea lui Lukaşenko cu circa 80% din voturi şi pentru violenţele împotriva protestatarilor.
''Trebuie să găsim un echilibru atent între presiune şi dialog cu preşedintele Belarusului, Lukaşenko. Considerăm că UE trebuie să-şi asume rolul de mediator cât mai rapid posibil'', mai notează aceste state în scrisoare.
Germania, Austria şi Suedia au cerut deja sancţiuni imediate.
Potrivit unor surse diplomatice, ţara cea mai sceptică este Ungaria, care anterior a cerut ridicarea sancţiunilor europene împotriva Minskului.
Primele sancţiuni europene împotriva Belarusului au fost adoptate în 2004 şi intensificate în 2011 pentru încălcarea drepturilor omului şi a standardelor democratice, inclusiv fraude electorale. Multe dintre sancţiuni au fost ridicate după ce Lukaşenko a eliberat deţinuţi politici în 2016. Dar au rămas în vigoare un embargo asupra armelor şi sancţiunile împotriva a patru oficiali pentru neelucidarea dispariţiei a doi politicieni de opoziţie, precum şi a unui om de afaceri şi a unui jurnalist.
Eventuale noi sancţiuni ale UE vor lua cel mai probabil forma unor interdicţii de călătorie şi îngheţări de active individuale, potrivit Reuters.
