Rețelele sociale și fotografiile realizate cu inteligența artificială. Gabriela Tudor, fotograf, explică cum se rupe legătura cu realitatea „emoțională”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Inteligența artificială a devenit un instrument puternic în lumea vizualului, pentru că imaginile generate de AI arată impecabil, fețele sunt perfecte, iar decorurile par desprinse din filme. Însă odată cu popularitatea lor pe rețelele sociale, apare o problemă tot mai evidentă, și anume confuzia dintre real și artificial.
Cuprins:
Cine este Gabriela Tudor
Gabriela Tudor (25 de ani), este fondatoarea Jurnal de Fotografie și activează ca fotograf în Dâmbovița (loc natal), București și împrejurimile acestora, și spune că autenticitatea și emoția sunt prioritare în fiecare cadru.
Gabriela a început să fotografieze din 2016, din pasiune pentru fotografie, iar de-a lungul anilor, a reușit să-și urmeze propria misiune, aceea de a spune povești reale, sincere și pline de suflet.
Rețelele sociale promovează imagini perfecte, însă perfecțiunea nu înseamnă realitate. „Fotografia de eveniment rămâne una dintre puținele forme de artă care capturează viața așa cum este: emoționantă, fragilă, intensă, plină de momente care nu se repetă. De aceea, alegerea unui fotograf profesionist oferă garanția unei povești documentate cu adevăr, naturalețe și respect pentru realitatea trăită. În final, valoarea unei amintiri autentice depășește orice imagine artificială”, relatează Gabriela.
Imaginile generate de AI: frumoase, dar fără viață
Ea consideră că este importantă capacitatea fiecărui fotograf de a surprinde esența fiecărui moment. „Fiecare proiect pe care îl realizez este construit cu grijă, empatie și profesionalism, transformând experiența foto într-una memorabilă pentru fiecare client, cadru ce nu poate fi oferit de AI”, spune tânăra.
Inteligența artificială poate crea în câteva secunde o fotografie care pare profesională, dar, oricât de realistă ar fi, lipsește ingredientul esențial, și anume momentul trăit. „În fotografia de eveniment, ceea ce contează nu este doar estetica. Contează vibrația unei săli, energia invitaților, emoția unui „Da” spus cu voce tremurată, privirea unui copil la botez, reacțiile spontane și imperfecțiunile frumoase care fac o poveste să fie reală. AI-ul poate genera imagini perfecte, însă nu poate surprinde momentele unice pe care le trăim în cadrul unui eveniment”, explică Gabriela.
Cum distorsionează AI percepția asupra realității
Pe măsură ce imaginile create artificial inundă rețelele sociale, se schimbă un lucru important, și anume așteptările oamenilor.
Tot mai mulți utilizatori văd postări cu fețe fără imperfecțiuni, peisaje ireal de simetrice sau chiar imagini de eveniment care nu s-au întâmplat niciodată. Iar rezultatul este că oamenii ajung să compare realitatea cu o ficțiune, evenimentele adevărate par „prea normale”, iar momentele autentice sunt considerate „insuficient de perfecte”. „Acest val de perfecțiune artificială creează presiune, frustrare și o imagine distorsionată asupra fotografiei reale, explică tânăra.
Gabriela consideră că inteligența artificială poate imita stiluri, lumini, culori. Dar nu poate anticipa un moment, nu poate simți emoția unei scene sau observa gesturi subtile între oameni sau a documenta un eveniment așa cum a fost trăit. „Fotograful de eveniment nu este doar un realizator de poze. El este martorul unei povești reale, un observator atent și un interpret vizual al emoțiilor din jur. Un algoritm nu poate fi prezent la o nuntă, nu poate simți energia unui dans și nu poate surprinde o lacrimă reală. Pentru că nu a fost acolo”, spune aceasta.
Într-o lume în care totul poate fi falsificat, Gabriela consideră că autenticitatea devine cel mai puternic diferențiator. „O fotografie reală are detalii pe care AI-ul nu le înțelege: o privire sinceră, un gest nesperat, o situație care apare doar pentru o secundă. Acestea sunt momente care nu pot fi recreate. Peste 10 sau 20 de ani, când vei privi înapoi la evenimentele importante din viața ta, nu vei dori o imagine generată pe computer. Vei dori adevărul”, spune tânăra.
Gabriela consideră că AI-ul nu este dușmanul fotografiei, ci că poate fi extrem de util în procesul de editare, organizare sau optimizare, dar că rolul lui se oprește acolo. „Viitorul aparține fotografiilor autentice, realizate de oameni care pot simți momentul. Iar AI-ul va rămâne un instrument secundar, nu un artist, nu un martor, nu un povestitor”, concluzionează Gabriela.
