Risipă de milioane de euro! Într-un document al Ministerului Sănătăţii este recomandată folosirea exclusivă a unui produs comercial de la firma Roche, deşi există variante mai ieftine ale medicamentului!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În România, denumirea comercială a unui medicament nu poate să apară nici într-o reţetă dată de medic.Dar Herceptin se găsește într-un protocol terapeutic elaborat de Ministerul Sănătății, protocoale care sunt obligatorii pentru doctori.Medicament oncologic, Herceptin este produs de Roche.13 milioane de euro pierde bugetul public doar din cauza recomandării abuzive a acestui singur produs, susțin producătorii de medicamente generice din România.
Cuprins:
de Alexandra Nistoroiu
Numele medicamentului Herceptin este pe o listă prin care Casa Națională de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Sănătății le spun medicilor cum să prescrie medicamentele.
Ce sare în ochi din acest document este prezenţa denumirii comerciale a unui medicament, acolo unde ar fi trebuit să apară numai DCI, denumirea comună internaţională.
Protocolul terapeutic a fost actualizat în luna aprilie şi se află pe site-ul Ministerului, în dezbatere publică, într-un ordin care amendează lista protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor.
Numele de la poziția 29
La poziţia 29 a listei apar indicaţiile despre cum va fi folosit medicamentul Pertuzumab: „prima linie terapeutică pentru cancerul glandei mamare HER2 pozitiv avansat”.
Până aici, nimic anormal.
Doar că imediat după apare următoarea notă:
„În ceea ce privește asocierea Trastuzumab cu Pertuzumab pentru carcinomul mamar avansat HER2 pozitiv, se va utiliza exclusiv produsul comercial Herceptin”.
O propoziţie scurtă şi aparent inofensivă, care, în practică, înseamnă pierderi de milioane de euro din bugetul de stat.
Există, în prezent, şi medicamente biosimilare pentru Trastuzumab, cu care poate fi înlocuit Herceptin.
Alte state au început să folosească medicamente la fel de bune, dar mai ieftine
Biosimilarele sunt medicamente aprobate pe baza similarităţii cu alt produs biologic, în termeni de eficienţă şi siguranţă. Au în spate studii riguroase şi, precum genericele, pot înlocui medicamente mult mai scumpe.
În cancer, biosimilarele au apărut abia în ultimii ani şi înseamnă o uşurare a poverii tratamentelor oncologice în bugetele sistemelor de sănătate.
Avantajul biosimilarelor este că legislaţia de preţuri le impune să aibă preţuri de referinţă cu cel puţin 20% mai mici decât ale originalelor, deşi sunt perfect substituibile acestora.
Însă, aşa cum este scris în prezent protocolul MS, medicii români pot folosi doar Trastuzumab, nu şi biosimilarul acestuia. Ce înseamnă asta în termeni financiari?
13 milioane de euro se pierd doar din această prezență pe listă, susțin producătorii de medicamente generice
În 2016, Ministerul Sănătăţii a iniţiat o procedură de achiziţie la nivel naţional pentru medicamente oncologice, având ca substanţe active trastuzumab şi rituximab.
Câştigătorul licitaţiei a fost compania Roche România. În februarie 2019, Ministerul Sănătăţii a semnat un contract-cadru cu compania Roche, pentru o perioadă de doi ani, deşi, între timp, pe piaţa produselor oncologice au apărut medicamente biosimilare (perfect substituibile originalelor).
O reglementare din contractul-cadru cu distribuitorii de medicamente (art. 13.2) permite Ministerului Sănătății şi CNAS să reia licitaţiile, dacă între timp apar pe piaţă variante mai ieftine ale medicamentelor inovatoare. Dar acest lucru nu s-a întâmplat.
Doar medicamentele oncologice biosimilare pe bază de substanţă activă trastuzumab şi rituximab ar aduce o optimizare bugetară de 13 milioane de euro, arată un calcul făcut de Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice şi Biosimilare, pe baza preţurilor de referinţă ale inovatoarelor, respectiv biosimilarelor.
Cu alte cuvinte, dacă ar fi deschis licitaţia şi pentru biosimilare, ministerul ar fi putut economisi milioane de euro, bani cu care puteau fi salvaţi şi alţi bolnavi.
Proiectul de ordin nu conţine nicio justificare pentru menţiunea „se va utiliza exclusiv produsul comercial Herceptin”.
Într-un comunicat de presă, APMGR cere “scoaterea denumirilor comerciale din toate protocoalele terapeutice şi actualizarea automată a acestora din urmă cu medicamentele biosimilare, pentru toate indicaţiile”, dar şi “redeschiderea licitaţiilor de îndată ce a apărut primul biosimilar pe piaţă”.
Ce spune Comisia de Oncologie a Ministerului Sănătăţii
Ca să înţelegem de ce apare o denumire comercială într-un act emis de Ministerul Sănătăţii, am vorbit cu profesor dr. Florinel Bădulescu, preşedintele Comisiei de Oncologie a Ministerului, comisia care a introdus respectiva notă.
„Este un bâlci inutil. Este vorba doar de o notă, nu de protocol în sine. Şi protocolul este scris din noiembrie 2018, când România nu avea încă înregistrate biosimilarele pentru Herceptin. Din punctul meu de vedere, sunt încă discuţii dacă medicamentele sunt substituibile. Vă întreb pe dumneavoastră: dacă aţi început tratamentul cu Herceptin şi vine doctorul şi vă spune: de mâine nu mai punem Herceptin, punem unul din cele șapte biosimilare, ce ziceţi? Nu vă trezeşte un sentiment?”.
La insistenţele reporterului, Bădulescu a adăugat: “Chiar acum câteva zile am făcut o adresă către Agenţia Naţională a Medicamentului. Ei vor da verdictul final. Dacă ANMDM îmi va zice că e tot aia, atunci dispare acea notă. Eu am reţineri, chiar şi după 41 de ani de oncologie, dacă să fac asocieri cu biosimilare”.
Bădulescu a mai precizat că şi în protocoalele oncologilor francezi apare denumirea Herceptin. Spune, de asemenea, că nu crede că se vor face economii cu biosimilarul, numai că legislaţia în vigoare îl contrazice.
