Româna a devenit a doua cea mai vorbită limbă din Italia. Ce arată datele oficiale

1 din 10 rezidenți nu are italiana ca limbă maternă

Potrivit Institutului Național de Statistică din Italia ISTAT, limba română este cel mai frecvent declarată limbă maternă, alta decât italiana, în rândul populației rezidente.

Raportul oficial „Utilizarea limbii italiene, a dialectelor și a limbilor străine – 2024” arată că româna este urmată de arabă, albaneză și spaniolă. Practic, nici o altă comunitate nu mai are o prezență lingvistică atât de mare în Italia.

Conform acelorași date ISTAT, 10,7% dintre persoanele cu vârsta peste 6 ani care trăiesc în Italia nu vorbesc italiana ca primă limbă. Procentul a crescut constant în ultimele două decenii. În 2006, doar 4,1% dintre rezidenți declarau o altă limbă maternă. În 2015, procentul ajunsese la 9,6%, iar în 2024 a trecut pragul de 10%.

Unde și în rândul cui se vorbește cel mai mult româna

Cea mai mare concentrare a persoanelor care au o altă limbă maternă decât italiana se regăsește în categoria de vârstă 25-44 de ani, unde procentul ajunge la 18,4%. Vârful este înregistrat în rândul femeilor între 35 și 44 de ani, unde una din cinci are o altă limbă maternă decât italiana.

Geografic, nordul și centrul Italiei sunt cele mai marcate de această realitate, cu un procent de 13,5%, față de doar 5,2% în sudul țării.

Peste 1,7 milioane de români trăiesc în Italia, iar o parte importantă dintre ei au dobândit cetățenia italiană sau sunt copii născuți acolo, dar nu toți apar în statisticile oficiale, și asta pentru că mulți nu mai sunt considerați străini din punct de vedere administrativ.

Din acest motiv, ei dispar din statisticile clasice despre imigrație, dar rămân vizibili în datele despre limbă, educație și structura populației.

Ce limbă se vorbește acasă

Raportul ISTAT arată și un alt aspect important: peste jumătate dintre persoanele care nu au italiana ca limbă maternă nu o folosesc acasă. 61,5% declară că în familie vorbesc exclusiv limba maternă. Aproape 40% nu folosesc italiana nici cu prietenii, iar 18% spun că nu o utilizează nici în conversațiile cu persoane necunoscute.

Specialiștii italieni atrag atenția că aceste obiceiuri pot îngreuna integrarea socială, mai ales în comunitățile unde limba locală este esențială pentru accesul la servicii, educație și locuri de muncă mai bine plătite.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro