O româncă de la Universitatea Georgetown, despre o posibilă vizită a lui Nicușor Dan la Casa Albă: „Să pună ceva pe masă”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Președintele României, Nicușor Dan, trebuie să pregătească o ofertă concretă pentru a obține o vizită la Casa Albă, având în vedere că administrația Trump funcționează pe un principiu tranzacțional, a declarat Iulia Joja, profesor adjunct la Universitatea Georgetown, Washington, într-un interviu pentru News.ro. Potrivit acesteia, România este în urmă față de partenerii săi în ceea ce privește relațiile bilaterale și capacitatea de a răspunde provocărilor de securitate din regiune.
Cuprins:
România, în urma partenerilor săi strategici
„Înainte să pretindă sprijin și protecție din partea aliaților – fie SUA, NATO sau capitalele europene majore – România trebuie mai întâi să livreze. Este o așteptare clar transmisă atât de democrați, cât și de republicani, ca Bucureștiul să urmeze exemplul Poloniei, un pilon puternic care oferă securitate regională”, a afirmat Iulia Joja. „România, însă, este mult în urmă.”
Potrivit expertei în studii de securitate, România trebuie să înceapă prin a-și spori bugetul pentru Armată, să implementeze serviciul militar voluntar, care rămâne în prezent doar o promisiune, și să își consolideze capacitatea de apărare și pregătire militară.
Joja atrage atenția asupra contrastului evident dintre rapiditatea cu care lideri din Polonia, Germania, Franța sau Marea Britanie au fost primiți la Casa Albă și situația României, care pare să nu inspire încredere ca partener strategic în descurajarea unei posibile agresiuni rusești.
SUA și China: un joc strategic complicat
Iulia Joja a analizat și dinamica relațiilor dintre Statele Unite și China, mai ales în contextul recentelor tensiuni din Venezuela.
„China are un împrumut foarte mare către Venezuela și investiții semnificative acolo, ceea ce o face să fie precaută față de SUA înaintea unei întâlniri cruciale între Xi Jinping și Donald Trump, programată în aprilie”, a explicat Joja.
Aceasta subliniază că prioritățile strategice ale Chinei sunt concentrate în Asia-Pacific, Marea Chinei și Taiwan, nu în America Latină.
Chiar dacă SUA ar putea încerca să reducă influența chineză în America Latină, aceasta ar fi o sarcină dificilă, având în vedere investițiile masive deja făcute de Beijing în regiune, de la porturi și minerale rare până la agricultură.
„Statele Unite nu sunt dispuse să compenseze dependența economică creată de China în aceste țări. Mai mult, relația dintre sectorul privat din SUA și guvern este mai puțin strânsă decât în alte țări, cum ar fi Franța”, a adăugat Joja.
Posibilitatea unui atac asupra Groenlandei?
În ceea ce privește relația dintre SUA și Europa, Joja a discutat despre speculațiile recente privind o posibilă intenție a administrației Trump de a ocupa Groenlanda. Ea a subliniat că, deși există o rezistență bipartizană în Congresul american, istoria arată că administrațiile anterioare au luat măsuri internaționale fără aprobarea legislativului.
Cu toate acestea, Joja consideră că o astfel de acțiune ar fi dificil de anticipat și a subliniat dependența strategică a Europei de Statele Unite.
„Europa este dependentă strategic de Statele Unite. Fie că vorbim de arme nucleare, echipamente militare sau intelligence, Europa nu are capacitatea de a răspunde militar la o acțiune americană”, a explicat ea.
România, între NATO, SUA și UE
Într-un context geopolitic în continuă schimbare, România trebuie să își redefinească prioritățile strategice, sugerează Joja. Deși parteneriatul strategic cu SUA rămâne un pilon central al securității naționale, acesta nu trebuie privit ca o garanție absolută.
„România trebuie să-și crească nivelul de pregătire, de apărare și de descurajare în raport cu Rusia, principala amenințare. În primul rând, România trebuie să se descurce singură, iar apoi să se aștepte la sprijin din partea aliaților”, a subliniat ea.
Un exemplu pozitiv ar putea fi Polonia, care a investit masiv în echipamente militare americane și a demonstrat că este un partener de nădejde pe flancul estic al NATO.
„Polonia are un buget militar de peste 4% din PIB și este implicată activ în securitatea regională.”, a declarat Joja. România, în schimb, trebuie să recupereze terenul pierdut, să aloce resurse semnificative pentru apărare și să implementeze proiecte precum programul de voluntariat militar, care rămâne nefuncțional.
Ce poate oferi România SUA?
Întrebată despre o posibilă vizită a președintelui Nicușor Dan la Washington, Joja a reiterat că succesul unei astfel de întâlniri depinde de ce poate oferi România.
„Am văzut cât de repede au fost primiți liderii din Polonia sau Germania la Casa Albă. România trebuie să demonstreze că are ceva de oferit, în special în contextul unei administrații americane care nu ascunde caracterul său tranzacțional”, a spus aceasta.
În ciuda schimbărilor geopolitice și a focusului SUA pe alte regiuni, Statele Unite rămân implicate în Europa, inclusiv în România. Există în continuare o prezență militară sporită și un scut antirachetă finanțat integral de americani. Cu toate acestea, Washingtonul așteaptă contribuții mai mari din partea aliaților europeni, inclusiv un buget de apărare mai consistent. România are potențialul necesar pentru a deveni un partener mai relevant, dar pentru asta este nevoie de voință politică, subliniază Joja.
Europa și SUA: un parteneriat cu provocări
În final, Joja atrage atenția asupra unei probleme mai ample: lipsa de coerență și unitate în cadrul Uniunii Europene. Potrivit acesteia, Europa trebuie să își clarifice prioritățile și să se reformeze pentru a deveni un actor geopolitic relevant.
„Europa este limitată în capacitatea de decizie din cauza dreptului de veto al statelor membre și a lipsei unui buget de apărare extins. Este timpul ca Europa să facă ordine acasă și să își definească rolul pe scena globală”, a concluzionat ea.
