România, lideră regională în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și transformare energetică: cel mai mare parc solar din Europa se construiește lângă București

Energie regenerabilă și schimbare economică a României

În ultimii ani, România a cunoscut o transformare economică și ecologică majoră. Cândva cunoscută la nivel european pentru industria extrem de poluantă din perioada comunistă, România găzduiește acum proiecte de energie regenerabilă, cum ar fi o fermă eoliană de pe litoralul Mării Negre, care a fost cea mai mare din Europa timp de câțiva ani, și centrala nucleară de la Cernavodă, a cărei durată de viață a fost extinsă cu încă 30 de ani. În plus, acoperișurile caselor și magazinelor din întreaga țară sunt din ce în ce mai mult acoperite de panouri solare.

Liviu Gavrilă, vicepreședintele Asociației Române pentru Energie Eoliană și manager la compania Enery, care construiește noua fermă solară, a declarat că „tendința este ireversibilă, dar trebuie să fim inteligenți”.

Decuplarea economiei românești de poluare

România a surprins întreaga lume prin ritmul rapid de decuplare a creșterii economice de poluare. Potrivit datelor din 2023, intensitatea emisiilor nete de gaze cu efect de seră a scăzut cu 88% din 1990, iar emisiile totale s-au redus cu 75%.

„Este istorie în desfășurare, nu o decarbonizare activă, condusă de politici”, a explicat Ioana-Maria Petrescu, fost ministru al finanțelor și fondatoare a organizației Pur și Simplu Verde.

Intrarea României în Uniunea Europeană, în 2007, a accelerat acest proces prin impunerea unor standarde mai stricte pentru poluatori și prin închiderea fabricilor neprofitabile.

Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii și fondurile pentru modernizare au contribuit la tranziția energetică. În plus, centralele nucleare și schemele de certificate verzi au sprijinit dezvoltarea energiei regenerabile.

Deși tranziția energetică a generat beneficii economice și ecologice, acestea nu au fost distribuite uniform. În timp ce PIB-ul real al țării s-a dublat din 1990, multe comunități au fost afectate grav.

„Este bine că am redus emisiile, dar tranziția a fost brutală pentru mulți oameni”, a declarat Petrescu. Orașele miniere și industriale au fost golite, iar mulți tineri au emigrat în căutarea unui trai mai bun.

România, o țară a contrastelor energetice

Potrivit unui raport al Energy and Climate Intelligence Unit, 92% din economiile mondiale au reușit fie să decupleze complet creșterea economică de emisii, fie să reducă rata de creștere a acestora.

Însă, un studiu din 2023 a arătat că doar 11 țări bogate au rupt complet legătura dintre PIB și CO2, iar niciuna nu a progresat suficient de rapid pentru a respecta ținta Acordului de la Paris privind limitarea încălzirii globale la 1,5°C. Rămâne de văzut dacă România poate menține acest ritm impresionant.

România, considerată leagănul industriei petroliere, continuă să își exploateze rezervele de gaz. În martie 2025, a început forajul în Marea Neagră pentru proiectul Neptun Deep, cel mai mare proiect de extracție de gaze din Europa.

Cu toate acestea, o parte din tranziția energetică a țării implică și investiții în centrale electrice pe gaze, un plan criticat de activiștii de mediu. Raluca Petcu de la Bankwatch România a subliniat că „este mai scump să faci tranziția de două ori”.

În ciuda progreselor vizibile, există semne de întrebare privind continuitatea acestora. Planul Național de Energie și Schimbări Climatice al României a fost evaluat în 2025 de Comisia Europeană ca fiind insuficient de ambițios. De asemenea, potrivit datelor preliminare, emisiile au crescut ușor în 2024, în ciuda stagnării economiei.

Secțiunea „Schimbări climatice” este susținută de European Climate Foundation. ECF nu a fost implicată în niciun fel în procesul editorial și nu este responsabilă pentru punctele de vedere exprimate în textele apărute în cadrul secțiunii.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro