Bătălia pentru Neptun Deep. Ministerul Energiei și companiile din subordine, procese pe bandă cu organizațiile de mediu. Miza: securitatea energetică a României
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Organizațiile de mediu Greenpeace, Bankwatch, Declic și Agent Green au demarat în ultimii ani zeci de procese împotriva Ministerului Energiei și companiilor din subordine, peste 90% dintre acestea fiind câștigate până acum de reprezentanții statului, conform documentelor ajunse în posesia Libertatea.
Cuprins:
- Șase procese pentru Neptun Deep
- Burduja vs Greenpeace
- Anularea actelor administrative
- Ce argumente are organizația
- Drumul actelor
- Transgaz intră în horă
- Investigație DIICOT
- Greenpeace, obligată de justiție să plătească daune de 660 milioane de dolari în SUA
- Complexul Energetic Oltenia, un singur proces pierdut
- Opt victorii la rând
- Un nou acord de mediu, atacat și el
- Hidrocentralele rămase neterminate de zeci de ani
- Pescărușul albastru a blocat hidrocentrala de la Islaz
- Un nou act normativ
- Procesul pe obiective climatice, pierdut în primă instanță de activiști
- Organizațiile nonguvernamentale și Rusia
- Avertismente de la vârful NATO
- Indezirabilă în Rusia
Procesele includ exploatarea gazelor din Marea Neagră, extragerea cărbunelui din Oltenia, construcția de hidrocentrale și instalarea de conducte magistrale în sistemul național de gaze.
Șase procese pentru Neptun Deep
Sebastian Burduja, ministrul energiei, a criticat de mai multe ori procesele nenumărate declanșate de către organizațiile activiste, acuzându-le că încearcă să destabilizeze securitatea energetică a țării.
Ultima oară a fost în data de 10 aprilie, când oficialul a acuzat că procesele sunt „un atac asupra suveranității energetice și securității noastre naționale”.
La acel moment era vorba de extragerea gazelor din Marea Neagră. Perimetrul Neptun Deep este deținut în procente egale de 50% de către Petrom și compania de stat Romgaz.
Extracția gazelor urmează să înceapă din anul 2027, moment din care producția de gaze a României se va dubla.
Exploatarea va aduce în plus 8-10 miliarde de metri cubi de gaze anual, țara noastră urmând să ajungă exportator al „aurului albastru” în regiune.
În total, proiectul Neptun Deep este estimat că va aduce peste 40 de miliarde de euro în țară până în anul 2044, din care 20 de miliarde la bugetul de stat.
Burduja vs Greenpeace
„ONG-uri de mediu, finanțate direct sau indirect prin rețele opace, încearcă să blocheze printr-o nouă acțiune în justiție, a 6-a la număr, proiectul NEPTUN DEEP, care va scoate România și întreaga regiune din dependența energetică față de Rusia”, scria atunci Burduja pe Facebook.
„Toată «acuzația» constă în faptul că o autorizație ar fi nelegală pentru că și alte operațiuni administrative efectuate anterior ei ar fi nelegale, acelea fiind la rândul lor contestate în instanță, nedeclarate nelegale de un judecător”, arăta atunci Burduja.
Acesta a caracterizat drept „aberant” acest lucru și a mai scris că „abuzul de drept, conform legii, presupune introducerea, cu rea-credință, a unor cereri în justiție, nemotivate și vădit netemeinice”.
Anularea actelor administrative
Libertatea a analizat procesele demarate de ONG-ul de mediu.
Primul dintre acestea are ca pârâți Agenția de Protecție a Mediului (APM) Constanța, Romgaz și Petrom. Este vizată anularea unor acte, respectiv acte administrative 1179/14.06.2024 și 14/28.06.2024. Termenul de judecată este 2 octombrie 2025.
Al doilea proces demarat de Greenpeace include Ministerul Culturii, Direcția Județeană pentru Cultură Constanța, plus Romgaz și Petrom. Și aici este cerută anularea unui act, mai precis ordinul 3089/2023. Termenul de judecată este 5 iunie.
Al treilea include tot APM Constanța, Romgaz și Petrom și vizează anularea acordului de mediu dat anul trecut. Termenul de judecată este 15 mai.
În fine, un al patrulea proces este îndreptat împotriva Ministerului Energiei, Romgaz și Petrom și vizează anularea unei autorizații, respectiv 6/08/08/2024. Aceasta nu are încă termen de judecată, conform portalului instanțelor.
Pe lângă acestea, Greenpeace acuza în 2024 că platformele marine ale Petrom, care operează deja în Marea Neagră în perimetrul Istria de lângă țărm, nu dispun de autorizații valide, ONG-ul sesizând inclusiv Comisia Europeană.
Ce argumente are organizația
Contactată de Libertatea, organizația de mediu acuză că proiectul Neptun Deep este „implementat într-un mod iresponsabil, cu directa complicitate a autorităților române, și cu un operator (OMV Petrom) cu un istoric foarte problematic în ceea ce privește siguranța operațiunilor sale”.
Aceasta spune că procedurile au fost ignorate sau parcurse superficial. „De exemplu, pentru infrastructura de la malul mării a proiectului, APM Constanța a acordat avizul de mediu fără studiu de evaluare adecvată a impactului asupra mediului, fără studiile privind impactul asupra sănătății populației, corpurilor de apă, schimbărilor climatice și fără evaluarea impactului transfrontalier, astfel cum sunt solicitate prin reglementări naționale, unionale și internaționale”.
De asemenea, Greenpeace acuză statul că modifică legi pentru ca beneficiarii proiectului să folosească metode mai riscante, dar mai profitabile.
„Neptun Deep prezintă un nivel de risc ridicat, atât pentru biodiversitatea din Marea Neagră, cât și pentru românii de pretutindeni care se confruntă cu efectele schimbărilor climatice amplificate de astfel proiecte (secetă, valuri de căldură fenomene meteo extreme, etc.)” Greenpeace
Drumul actelor
În privința dosarelor din justiție, Greenpeace indică și alte acuzații:
- Planul Urbanstic Zonal Tuzla a fost aprobat prin nerespectarea unor condiții. Una dintre ele este că impactul asupra mediului nu a fost evaluat corespunzător.
- În dosarul privind anularea autorizației de construire onshore, ONG-ul spune că actele sunt emise în baza unor alte acte ce sunt la rândul lor afectate de vicii de legalitate.
- Ministerul Culturii este dat în judecată pentru că un sit arheologic subacvatic își pierde statutul de monument istoric. Greenpeace reclamă că nu a fost respectată procedura legală privind declasarea.
- În litigiul privind acordul de mediu, organizația acuză că nu a fost evaluat corect impactul.
„Calculul amprentei de carbon este eronat întrucât scenariile folosite pentru acest calcul pornesc de la premise eronate/lacunare/neexplicate”, susține Greenpeace.
Transgaz intră în horă
Tot legate de gazele din Marea Neagră sunt alte două litigii, declanșate de către Asociația Bankwatch. Aceasta a dat în judecată Ministerul Energiei și Transgaz – operatorul sistemului de transport al gazelor.
Un proces vizează suspendarea autorizației pentru conducta de gaze ce va lega țărmul Mării Negre, unde vin conductele din perimetrul Neptun Deep, de sistemul național de gaze.
Este vorba de Autorizația de construire nr. 5/17.05.2018 acordată de Ministerul Energiei. Procesul are ca termen de judecată 8 mai 2025 la Curtea de Apel Cluj.
Un proces similar, dar care vizează anularea autorizației, este pe rol la aceeași instanță și are următorul termen pe 15 mai.
Investigație DIICOT
La finalul anului trecut, presa a scris că Ministerul Energiei a făcut plângere penală la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) în privința organizațiilor de mediu care au atacat în instanță proiectul Neptun Deep.
Ministerul ar fi cerut procurorilor să verifice dacă organizațiile sunt finanțate de Rusia.
La rândul ei, Greenpeace a cerut recent demiterea lui Burduja, acuzat că „a comis un derapaj ireconciliabil cu principiile democratice și cu obligațiile funcției pe care o ocupă”.
Războiul declarațiilor a continuat, iar Burduja a acuzat că toate aceste acțiuni ale activiștilor de mediu servesc Rusiei.
„Să nu ne facem iluzii: a bloca Neptun Deep înseamnă să blochezi România. Aceste atacuri servesc interesele Federației Ruse. Aceasta este realitatea”, puncta acesta pe Facebook.
Acesta a îndemnat companiile din subordine să ceară daune maxime în urma proceselor câștigate, bazându-se pe o decizie recentă din SUA.
Greenpeace, obligată de justiție să plătească daune de 660 milioane de dolari în SUA
În data de 19 martie, un juriu din Statele Unite a decis că Greenpeace trebuie să plătească daune de 660 milioane de dolari, după ce a blocat construcția unei conducte pentru compania Energy Transfer Partners, potrivit CNN.
Compania a acuzat Greenpeace că a orchestrat în urmă cu aproape 10 ani protestele împotriva Dakota Access Pipeline, a răspândit dezinformări și a cauzat distrugeri de proprietate și venituri pierdute companiei.
Complexul Energetic Oltenia, un singur proces pierdut
Procesele privind anulările de acte nu au funcționat însă în cazul Complexului Energetic Oltenia.
Greenpeace și Asociația Bankwatch au demarat mai multe litigii între 2015 și 2025, dar fără prea mare succes.
Ministerul Energiei a fost parte în cinci procese, fie separat, fie împreună cu Complexul Energetic Oltenia, conform centralizărilor intrate în posesia Libertatea.
În două dintre acestea, organizațiile de mediu au dorit anularea unor hotărâri de Guvern. Una viza exproprieri pentru cariera Jilț Nord din județul Gorj, alta viza o hotărâre pentru realizarea stocurilor de siguranță de lignit.
Prima acțiune legată de Hotărârea de Guvern Jilț Nord a fost demarată în anul 2015 și a fost respinsă atât la Curtea de Apel București (2017), cât și la Înalta Curte de Casație și Justiție (2022), aceasta din urmă fiind definitivă.
Hotărârea de Guvern privind stocurile de cărbune a fost la rândul ei respinsă în 2018 de Curtea de Apel București, în timp ce Înalta Curte a dispus în 2020 rejudecarea, moment la care din nou Curtea de Apel a respins acțiunea ca „neîntemeiată” în 2022. Bankwatch a făcut iarăși recurs, acțiunea fiind respinsă definitiv în 2023.
Opt victorii la rând
Un document al Complexului Energetic Oltenia, ajuns în posesia Libertatea, arată că societatea a avut de înfruntat 9 acțiuni derulate în instanță de Bankwatch.
Acestea au vizat anularea acordurilor de mediu date de APM Gorj în perioada 2015-2016 pentru activitatea minieră a CE Oltenia.
Litigiile au vizat carierele Tismana I și II, Pinoasa, Jilț Sud, Jilț Nord, Lupoaia, Roșiuța, Peșteana, iar acestea au fost câștigate de către Complexul Oltenia și APM Gorj.
Un nou acord de mediu, atacat și el
Al nouălea proces, vizând cariera Roșia, a fost însă pierdut definitiv de companie la Curtea de Apel București, care a anulat acordul de mediu în 2019.
După acest lucru, producătorul de energie a depus o nouă documentație la APM Gorj pentru cariera Roșia și a obținut un nou acord de mediu în 2020.
Acesta a fost la rândul său atacat în instanță de Bankwatch: Tribunalul București a admis cererea organizației, dar Curtea de Apel a casat ulterior sentința inițială, iar procesul se rejudecă acum la Tribunalul București. În cauză s-a hotărât efectuarea unei expertize de mediu, iar termenul următor este 13 iunie 2025.
Un alt proces al Bankwatch a vizat, alături de Greenpeace, autorizația de mediu a sucursalei Rovinari din Complexul Energetic Oltenia. Compania a câștigat în primă instanță în 2019, apoi sentința a rămas definitivă în 2022.
Hidrocentralele rămase neterminate de zeci de ani
Hidroelectrica este la rândul său atacată în instanță cu procese de mediu. O serie de procese declanșate de organizațiile de mediu au blocat terminarea unor hidrocentrale.
Curtea de Apel București a dispus în 2017 anularea autorizațiilor de construire pentru hidrocentrala Bumbești-Livezeni, de 65,14 MW, care a fost începută în 2004.
Defileul Jiului are statut de parc național, fiind inclus în rețeaua Natura 2000, ceea ce înseamnă că nu se poate construi în acesta.
Aproape 30 de organizații nonguvernamentale au protestat față de proiect, acestea acuzând că dezbaterile au fost de formă, iar proiectul în sine va afecta vidra, specie protejată, conform Europa Liberă.
Un alt proiect hidro blocat este cel al hidrocentralei Răstolița, din județul Mureș. APM Mureș a emis în octombrie 2024 un nou acord de mediu pentru hidrocentrală. Lucrările la aceasta începuseră în 1989.
Reprezentanții Declic au strâns 16.000 de semnături și au anunțat că vor ataca în instanță proiectul, cerând întâi suspendarea, apoi anularea acordului de mediu, potrivit Europa Liberă. Proiectul hidrocentralei de 35,2 MW afectează o porțiune din Parcul Național Călimani, un parc natural și trei situri Natura 2000, conform activiștilor.
Hidroelectrica a răspuns la acel moment că opoziția organizațiilor nonguvernamentale este nejustificată, iar „observațiile justificate au fost preluate în studiile revizuite”.
Din Parcul Național Călimani urmează să se defrișeze doar 0,6 hectare de pădure, adică 0,0025% din aria lui, astfel că proiectul va avea un „impact nesemnificativ”, conform companiei.
Pescărușul albastru a blocat hidrocentrala de la Islaz
Foarte importantă pentru sistemul energetic este hidrocentrala de la Islaz, care va închide salba de hidrocentrale de pe Olt.
Proiectul ar urma să fie folosit la irigații și la protecția împotriva viiturilor și a început în 2003, dar a rămas suspendat în urma descoperirii a două specii de păsări rare care își fac cuib în malurile Oltului: pescărușul (pescărelul) albastru și pasărea ogorului, conform EcoMagazin.
Șefii Hidroelectrica criticau acest lucru încă din 2010.
Un nou act normativ
Ministrul energiei, Sebastian Burduja, anunța în 20 martie că instituția lucrează la un proiect de act normativ ce va debloca ridicarea a 10 hidrocentrale în care statul a pompat până acum 12 miliarde de lei. Acestea vor avea în total o capacitate de 711 MW.
În acest moment, hidrocentrala Răstolița este terminată în proporție de 89%, la fel ca și cea de la Bumbești-Livezeni, conform Economica.net. De asemenea, în procent de 90% este gata și amenajarea Cerna – Motru – Tismana, cu o putere de 119 MW.
Procesul pe obiective climatice, pierdut în primă instanță de activiști
În fine, un alt proces vizează obiectivele climatice ale României.
Acesta a fost deschis în 2023 de către Comunitatea Declic la Cluj. Asociația cerea judecătorilor să oblige Guvernul la luarea unor măsuri concrete pentru combaterea schimbărilor climatice.
De asemenea, cerea sancționarea personală a oficialilor de atunci, premierul Nicolae Ciucă, ministrul Energiei, Virgil Popescu și ministrul mediului din acel moment, Tanczos Barna (actual ministru al finanțelor).
Curtea de Apel Cluj a respins cererea, inclusiv cererile de intervenție ale Bankwatch și Asociației 2Celsius.
Decizia a fost contestată și se judecă acum la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Organizațiile nonguvernamentale și Rusia
De-a lungul timpului, organizațiile de mediu au mai fost acuzate la nivel internațional că fac jocurile Rusiei.
Primele acuzații vin din perioada comunistă, când organizații civice din Occident militau pentru „pace”, dar, de fapt, făceau propagandă pentru politicile fostei URSS.
Erau inițial vizate la acel moment testele nucleare făcute de țări ca SUA și Franța.
În 1985, Franța a scufundat o navă Greenpeace în Noua Zeelandă, după ce organizația protesta împotriva testelor nucleare franceze în Polinezia.
Avertismente de la vârful NATO
În 2014, Anders Fogh Rasmussen – pe atunci șef al NATO – avertiza că Rusia este în spatele încercărilor de a discredita fracturarea hidraulică, cu scopul de a menține dependența de Gazprom, conform The Guardian.
Inclusiv fostul secretar de stat Hillary Clinton avertiza în 2014 despre organizații false de mediu.
În 2013, proteste împotriva gazelor de șist au avut loc în România, la Pungești, în județul Vaslui, împotriva americanilor de la Chevron.
Televiziunea rusă de stat Russia Today filma din mijlocul protestatarilor, conform Digi24, în vreme ce activiști de mediu citați de Adevărul „dezvăluiau” la acel moment că fracturarea otrăvea fântânile în localitatea Izvoarle din județul Galați, lucru care nu s-a întâmplat. ONG-ul în cauză se numea „Vama Verde”.
În 2017, doi congresmeni americani republicani, Lamar Smith și Randy Weber, avertizau într-o scrisoare către Trezoreria SUA că zeci de milioane de dolari erau distribuite din Rusia prin offshore-uri din Insulele Bermude, care mai departe ajung la fundații și apoi distribuite la ONG-uri.
În 2021, Climate & Capital Media scria că Greenpeace vinde energie regenerabilă în Germania. Însă pe lângă electricitate, cooperativa sa de energie vindea și gaze aduse din Rusia. La acel moment, organizația avea 170.000 de clienți, iar 15% din veniturile sale veneau din vânzarea de gaze.
În data de 27 martie 2025, Greenpeace anunța pe site-ul său oficial că activiștii săi au protestat împotriva unui vas ce aducea gaze lichefiate din SUA în Europa, acuzând dependența Europei de combustibilii fosili și prețurile mari.
În decembrie 2024, organizația protesta împotriva sosirii unui vas cu gaze lichefiate americane în Germania, conform publicației The Maritime Executive.
Indezirabilă în Rusia
Cu toate acestea, susținătorii Greenpeace aduc drept contraargument faptul că Rusia a decis că Greenpeace este „indezirabilă” din 2023, după cum arăta Deutsche Welle.
În 2013, o navă a sa a fost arestată în zona arctică rusă, atunci când organizația a protestat pe o platformă petrolieră, iar echipajul său a fost acuzat de piraterie, potrivit The Guardian. Ulterior, nava a fost eliberată.
O altă navă a fost reținută de sovietici în 1990, purtând activiști Greenpeace împotriva armelor nucleare.
Pe de altă parte, criticii arată spre faptul că Greenpeace a fost lăsată să vândă în 1989 peste 500.000 de casete cu muzică pop-rock în URSS, jumătate din bani ajungând în finanțarea organizației, după cum scria la acel moment Los Angeles Times.
Conform site-ului oficial, Greenpeace susține că 96,2% din fondurile sale din Europa vin din donații individuale.
ankadumitriu 24.04.2025, 17:46
Daca va castiga Simion, tot zacamantul Neptun Deep va fi dat Rusiei fara echivoc.
Cenzurat 24.04.2025, 18:29
De ce ONG-urile astea nu sunt atât de feroce cu Rusia, China sau India? Țările alea poluează de rup, dar nu le ataca nimeni
tomitan 24.04.2025, 20:24
SRI ul se ocupă cu contraspionajul.Daca nu sunt capabili sa-si faca treaba si sa vâneze spionii ruși atunci sa ne lase.Sa le taie bugetul si sa-i concedieze. PS."Șumudică"ala de director , să-si ia gasca de incompetenti din vestiarul SRI , și sa plece.Tara n-are nevoie de sinecuristi facuti la apelul de seara al Cotrocenilor, de puturoși si incompetenti.
XOXO 24.04.2025, 20:28
De ce România nu ia exemplu Austriei sau al Ungariei . Să exploateze zăcăminte de tot felul inclusiv hidrocarburi din alte țări și să achite datoriile de stat de două sute de miliarde de euro după cum am auzit .. Este atât de simplu să înveți ce și cum de la vecinii de la vest. Mulțumesc pentru provocare :-)