România, printre țările care se opun unui nou acord comercial dintre UE și Ucraina: „Poate destabiliza piețele europene”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
România și alte patru țări est-europene trag un semnal de alarmă că noul acord comercial dintre UE și Ucraina ar putea destabiliza piețele agricole și afecta grav fermierii locali. În timp ce Comisia Europeană promovează liberalizarea schimburilor, țara noastră cere mai multă protecție pentru producătorii din regiune.
Cuprins:
România și vecinii din regiune, precauți în fața liberalizării totale
La reuniunea Consiliului Agriculturii din Uniunea Europeană, care a avut loc pe 14 iulie la Bruxelles, România, Polonia, Ungaria, Slovacia și Bulgaria și-au exprimat nemulțumirea față de un nou acord comercial între Ucraina și UE, aflat în curs de elaborare. Potrivit publicației European Pravda, aceste state se tem că documentul, bazat pe Acordul de liber schimb aprofundat și cuprinzător (DCFTA), ar putea destabiliza piețele agricole europene.
România se alătură astfel țărilor care au avut de suferit economic din cauza fluxului crescut de produse agricole ucrainene, intrate în UE fără taxe vamale sau cote, în baza unui regim special de facilități comerciale activat în 2022. Acest regim, cunoscut ca Autonomous Trade Measures, a expirat în iunie 2025, iar Comisia Europeană dorește acum înlocuirea lui cu un nou cadru comercial stabil.
Ce sunt măsurile comerciale autonome dintre UE și Ucraina
Măsurile comerciale autonome, cunoscute ca Autonomous Trade Measures – ATMs, au fost decise de Uniunea Europeană în 2022 pentru a sprijini economia Ucrainei afectată de război. Practic, acestea au eliminat temporar toate taxele vamale și cotele pentru produsele exportate din Ucraina către statele UE, în special cele agricole, precum cerealele, ouăle, zahărul sau mierea.
Inițial, măsurile au fost gândite ca o soluție de urgență și au fost prelungite anual, dar au expirat oficial la data de 5 iunie 2025. În locul lor, Comisia Europeană a propus un nou cadru comercial, bazat pe acordul existent de liber schimb UE–Ucraina (DCFTA), dar cu limite clare pentru anumite produse sensibile. Aceste noi reguli prevăd volume maxime și posibilitatea ca UE să intervină dacă importurile din Ucraina cresc prea mult într-un timp scurt.
Comisarul european: „Este în interesul fermierilor noștri”
Comisarul european pentru agricultură și alimentație, Christophe Hansen, a confirmat că subiectul acordului cu Ucraina a fost discutat în cadrul ședinței din 14 iulie.
„La cererea unui grup de țări, am discutat acordul revizuit cu Ucraina. Am prezentat faptele și am subliniat că este în interesul fermierilor europeni”, a declarat Hansen, potrivit European Pravda.
El a adăugat că acordul DCFTA, încheiat în 2016, trebuia revizuit în 2021, dar războiul declanșat de Rusia în Ucraina a amânat acest proces.
Țările nemulțumite cer modificări
Deși Comisia Europeană și Ucraina au încheiat pe 30 iunie un nou cadru de principii pentru acest acord, cele cinci state, inclusiv România, insistă ca proiectul să fie modificat înainte de a fi implementat.
Oficialii de la București și din celelalte capitale est-europene se tem că piața agricolă a UE ar putea fi afectată de importuri masive și ieftine din Ucraina, în special în sectoare sensibile precum cerealele, ouăle sau carnea de pasăre.
Ce prevede noul acord?
Taras Kachka, reprezentantul Ucrainei pentru comerț, a transmis că noul acord comercial cu UE va continua principiile preferențiale, dar va include și mecanisme de protecție mai clare, pentru a evita distorsionarea pieței. Cu toate acestea, nemulțumirea unor țări membre ar putea întârzia implementarea acordului.
Pe fondul războiului din Ucraina, UE a eliminat temporar barierele comerciale pentru produsele ucrainene pentru a sprijini economia țării. În același timp, această liberalizare a generat proteste în mai multe state membre, în special în rândul fermierilor care s-au simțit dezavantajați de concurența din est.
Discuțiile privind forma finală a noului acord comercial cu Kievul continuă în cadrul instituțiilor UE.
