Banii vorbesc: România, în plutonul mediocrilor UE în cazul PNRR. Italia, campioana atragerii de fonduri

România, Franța, Belgia, Danemarca, Letonia, Finlanda și Irlanda sunt statele care au primit până acum banii pentru patru cereri de plată din planurile lor de redresare și reziliență agreate cu Comisia Europeană. Bineînțeles, fiecare cu o valoare diferită. România are până acum primiți aproximativ 13 miliarde de euro. Franța, în schimb, are suma de 34,13 miliarde primite, în timp ce Irlanda, doar 928,9 milioane de euro.

În ceea ce privește numărul cererilor de plată depuse, sunt țări care stau și mai rău. Vecina Bulgaria are primiți banii doar pe trei cereri de plată, la fel ca Estonia, Olanda sau Austria. Iar toate acestea au primit și mult mai puțini bani. De exemplu, Olanda are în conturi din planul său de redresare doar 3,07 miliarde de euro. Bulgaria a primit doar 3,27 de miliarde de euro.

Însă sunt state cu o situație și mai proastă. Ungaria a primit doar prefinanțarea de 140 d milioane de euro, fiind însă în război cu Bruxelles-ul în ultimii ani ai epocii Viktor Orban.

Italia conduce detașat

Statul care a știut să profite cel mai mult de pe urma planului de redresare și reziliență e Italia. Nouă cereri de plată are deja achitate, adică 165,99 de miliarde de euro. 60,72 de miliarde sunt pe granturi, iar 105,27 de miliarde de euro sunt împrumuturi.

Croația și Portugalia au primit și ele banii pe câte opt cereri de plată. În total, Croația a primit 7,29 de miliarde de euro, iar Portugalia, 14,92 de miliarde de euro.

Cu șapte cereri de plată achitate este Grecia. 24,6 miliarde de euro au intrat în vistieria statului grec prin țintele și jaloanele îndeplinite. Slovacia este, la rândul său, cu șapte cereri de plată deja achitate. Însă totalul de până acum este de 5,21 de miliarde de euro.

În schimb, Spania a primit banii pe doar cinci cereri de plată, dar totalul ajunge la 71,36 de miliarde de euro. Polonia are achitate tot un număr similar de cereri de plată, dar suma primită e de aproximativ 34 de miliarde de euro.

Ce urmează pentru România

România țintește spre obiectivul depunerii a încă două cereri de plată. Prima ar trebui să fie cât mai repede, pentru că va include și un număr mic de jaloane și ținte.

Pe de altă parte, ultima cerere de plată va avea un număr de peste o sută de ținte și jaloane. Iar printre acestea este inclusiv noua lege a salarizării. Acest din urmă obiectiv ridică semne mari de întrebare dacă va putea fi îndeplinit. În cazul neîndeplinirii lui, România pierde 770 de milioane de euro.

Marea problemă cu legea salarizării este că aceasta nici măcar nu a plecat din Guvern spre Parlament, pentru că ar putea fi adoptată doar în procedură legislativă. Și ca situația să fie și mai complicată, pentru legea salarizării ar fi nevoie de sesiune parlamentară extraordinară.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE