România trebuie să ceară explicit statelor UE predarea fugarilor, altfel aceștia pot rămâne acolo, avertizează MAE după decizia CJUE

„Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că instanțele judecătorești ale statului membru care refuză executarea mandatului european de arestare pentru ca pedeapsa să fie executată pe teritoriul acestui stat trebuie să obțină consimțământul instanțelor din statul membru emitent pentru preluarea executării pedepsei pronunțate în acest din urmă stat. Acest consimțământ presupune ca statului membru de executare să îi fie transmisă hotărârea de condamnare pronunțată de statul emitent, însoțită de un certificat. Fără acest consimțământ, condițiile pentru o preluare a executării nu sunt îndeplinite, iar persoana în cauză trebuie predată. Astfel, obiectivul de a crește șansele de reinserție socială nu este absolut și trebuie conciliat cu norma esențială potrivit căreia statele membre execută orice mandat european de arestare”, a transmis ministerul condus de Oana Țoiu, după ce a „salutat” decizia.

MAE a precizat apoi că, potrivit deciziei CJUE, România are dreptul să refuze executarea pedepsei în străinătate și să ceară ca fugarii să fie aduși acasă pentru a ispăși pedeapsa în penitenciarele românești.

„Dacă refuzul de a executa un mandat european de arestare a intervenit cu încălcarea condițiilor esențiale și a procedurii prevăzute de dreptul Uniunii, acest mandat de arestare rămâne în vigoare, iar statul emitent își păstrează dreptul de a executa pe propriul teritoriu pedeapsa aplicată”, a completat instituția diplomatică.

Totuși, pentru ca predarea fugarilor să se facă, România trebuie să ceară clar acest lucru, în scris, cu documentele explicative. Dacă nu o face, condamnații pot rămâne în străinătate.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis joi, 4 septembrie, că instanțele UE nu pot refuza executarea unui mandat european de arestare decât dacă există acordul statului care a emis mandatul, în cazul de față al României.

Totuși, la nivel practic, rămâne de văzut dacă se va respecta acest lucru și în cât timp. Mai exact, fiecare caz va fi analizat individual de instanțele din statul în care se află fugarul. Decizia CJUE nu elimină complet posibilitatea ca unii fugari să scape, mai ales în cazurile în care se invocă argumente legate de drepturile fundamentale.

În ultimii ani, autorităţile din străinătate nu au predat României mai mulți fugari celebri, condamnați definitiv la închisoare cu executare, precum Ionel Arsene (Italia), Sebastian Ghiță (Serbia), Alina Bica (Italia), Mario Iorgulescu (Italia), Dragoș Săvulescu (Italia), Daniel Dragomir (Italia), Paul de România (Franța) și Sorin Oprescu (Grecia). Foarte important însă, Serbia nu este stat membru UE, deci nu este parte la mecanismul de mandat european de arestare (MEA).

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro