Românii citesc cel mai puțin din Europa: „Cifrele sunt îngrozitoare”

70% din români nu citesc nici măcar o carte pe an

În 2022, doar aproximativ 29,5% dintre români au citit cel puțin o carte în ultimele 12 luni, plasând România pe ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul lectură.

Peste 70% din populația adultă nu citește nici măcar o carte pe an, în timp ce media europeană este aproape dublă. Estimările pentru 2025 arată că există între 600.000 și 800.000 de cititori fideli în România.

Potrivit unui studiu realizat de Eurostat, în 2024, doar 5,3% dintre români au cumpărat cărți tipărite online, iar în cazul cărților electronice sau al audiobook-urilor, procentul este și mai mic, doar 2,6%. Astfel, țara noastră se află și la acest capitol la coada clasamentului.

„Cifrele sunt îngrozitoare! Pentru că dacă acolo 51% din tineri spun că n-au citit nicio carte în ultimul an, imaginaţi-vă care e situaţia în urbanul mic şi în mediul rural, unde acea infrastructură culturală lipseşte cu desăvârşire, unde concurenţa între instituţiile de învăţământ e mult, mult diminuată, unde perspectivele de a avea acces la un post care necesită pregătire superioară sunt mult mai mici! Deci, de unde toată lumea fuge!”, explică Mihai Mitrică, directorul Asociaţiei Editorilor, potrivit News.

De exemplu, în orașul Giurgiu, nu există nici librărie, nici cinematograf, la fel ca în multe alte localități din țară.

Scăderea lecturii tipărite și creșterea formatului digital

Un raport recent arată o scădere a lecturii în format tipărit între 2018 și 2022, în timp ce consumul de materiale digitale a crescut. 

În 2024, peste 95% dintre români nu au cumpărat nicio carte, iar cititul a început să devină un lux din cauza scumpirilor.

„Avem acum cea mai numeroasă populaţie de tineri care nu sunt nici la şcoală, nici angajaţi, aşa-numiţii neets. Vorbim despre tineri care devin o povară pe care societatea o tot duce mai departe. Este o problemă economică în primul rând”, adaugă Mitrică.

Piața de carte: la limita supraviețuirii

România are o piață de carte de doar 60 de milioane de euro pe an, echivalentă cu Bulgaria, care are o populație de trei ori mai mică. 

Ungaria, cu jumătate din populația României, generează vânzări de 110 milioane de euro anual. Circa 1,3 milioane de persoane (7% din populație) frecventează librării, biblioteci sau târguri de carte, majoritatea în București și câteva orașe mari din Transilvania.

„50% din cifra de afaceri se face în Bucureşti. Pe locul doi este Clujul. Restul se împarte la Sibiu, Braşov, Timişoara…”, precizează Mihai Mitrică.

Educația și lecturarea de plăcere, în colaps

Lipsa lecturii are efecte directe asupra educației și gândirii critice. 

„Am ajuns pe ultimul loc la consumul de carte pentru că educaţia a fost principalul duşman al educării românilor. Dacă un copil nu este din şcoală setat să consume carte şi să-şi îngrijească capacitatea cognitivă şi gândirea critică, el este împins, practic, către o zonă în care devine captiv conspiraţiilor, manipulărilor”, avertizează Mitrică.

Părinții au început să compenseze lipsa educației prin achiziția de cărți pentru copii, segment care reprezintă peste 25% din vânzările de carte. 

„Mulţi dintre autorii români şi-au dat seama că pot să scrie pentru copii, şi asta este foarte sănătos, pentru că în felul ăsta educăm un segment de piaţă în creştere şi care suplineşte în bună măsură eşecul sistemului educaţional”, explică directorul Asociației Editorilor.

Soluții pe termen scurt, mediu și lung

Mihai Mitrică, directorul Asociației Editorilor propune ca pe termen scurt să fie respectate legile privind achiziția de carte și reducerea TVA-ului pentru carte.

„Nu ştiu ce se va întâmpla după 1 ianuarie 2026, vreau să cred că toate strigătele noastre publice sau mai puţin publice vor fi cumva ascultate şi va exista o amortizare a prăbuşirii pieţei de carte care are loc în acest an”,  adaugă Mitrică.

Pe termen mediu (5-10 ani), acesta propune „regândirea modului în care literatura este predată și evaluată”, pentru a stimula cititul de plăcere: „Obicei care să fie educat, nu forţat.“

Pe termen lung, Mihai Mitrică spune că este nevoie de investiții strategice în infrastructura culturală, inclusiv librării și biblioteci, pentru a crește accesul populației la carte.

„Vorbim doar de mediul rural, dar cred că sunt mult mai mulţi, cred că ne ducem spre 70% în termeni numerici, oameni care în România nu au acces la o librărie…“, a subliniat Mihai Mitrică.

Recent, în alte țări, mai mulți oameni au stat la coadă la lansarea unei cărți.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro