REPORTAJ. REȚEAUA LIMBII ROMÂNE din diaspora. În Danemarca, două mame îi învață româna pe copiii născuți în familii mixte: „Ar fi o tragedie să nu se poată înțelege cu bunicii lor, să nu aibă acces la jumătate din cine sunt”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
„Eu mi-am dorit să construiesc o comunitate și pentru părinți. Oricât de diferiți am fi, ne marchează pe toți experiența de a trăi în străinătate”, spune Cătălina Hansen, 35 de ani, inițiatoarea proiectului „Biblioteca Prichindeilor din Danemarca”, a cărei dragoste pentru cărți a adus-o să construiască o comunitate de români în Aarhus. Rețeaua de biblioteci ale prichindeilor români este răspândită deja în zece țări, scrie Școala 9, un proiect editorial al BRD Société Générale.
Cuprins:
E 11 decembrie, final de 2022, și nori gri încărcați de angoasă plutesc ca-n oricare altă zi de iarnă peste orașul danez Aarhus. În obraji, vântul se simte ca un cuțit de gheață. Până și bicicletele cad la sol răpuse de rafale. Nu-i o duminică ce invită la ieșit din casă. Așa că e aproape o surpriză când voci în limba română răsună dintr-un colț al bibliotecii publice DOKK1, unde are loc întâlnirea lunară a „Bibliotecii Prichindeilor din Aarhus”.
Aici, părinții și copiii roiesc în jurul unei mese doldora de literatură pentru copii în limba română. „Vreau povestea asta cu șoricelul și lupul, că pe cea cu spațiul am avut-o deja acasă”, declară cu pertinență un puști a cărui privire nu-i ajunge totuși nici măcar peste masă. Pe rând, părinții trec pe lângă masă apoi se retrag în câte un colț și încep să citească pentru cei adunați în jur, ba povestea „broscoiului care a înghițit un ceas deșteptător”, ba pe cea „a păturicii lui Franklin”.
Danemarca e acasă pentru 40.000 de români, iar aproape un sfert dintre aceștia sunt copii și adolescenți, care au trăit mai mulți ani în Danemarca, decât în România, așa cum arată cele mai recente date ale Institutului Danez de Statistică. Printre ei se numără și cei doi băieți din familia mixtă a Cătălinei Hansen, inițiatoarea proiectului „Bibliotecii Prichindeilor din Aarhus”.
„Iubesc în română. Nu-mi pot imagina să nu am conexiunea asta cu cei mici”
Ce înseamnă să fii român când nu te-ai născut în România e întrebarea care a măcinat-o pe Cătălina Hansen când a aflat că va deveni mamă în Danemarca. Un răspuns l-a găsit în limba română, pe care a vrut să le-o transmită celor doi băieți ai ei, pentru că e limba care vorbește despre jumătate din identitatea lor, limba care-i leagă de bunicii și străbunicii din România.
„Oricât de bine ajungi să te descurci într-o limbă străină, vor rămâne mereu lucruri pe care le poți exprima doar în limba maternă. Și eu am nevoie să am această conexiune cu băieții mei, să împărțim același limbaj al dragostei. Apoi, ar fi fost o tragedie să nu se poată înțelege copiii cu bunicii lor, și, până la urmă, să nu poată să aibă acces la jumătate din cine sunt”, spune Cătălina Hansen, pentru Școala 9.
Cum soțul ei este danez, responsabilitatea de a le transmite celor doi băieți limba română a atârnat exclusiv pe umerii Cătălinei.
În această îndeletnicire, ușor-ușor, am început să descopăr universul cărților, magia și conectarea ce se poate naște doar în acele momente în care citim împreună o poveste.
Strategia ei pentru a le transmite celor mici limba română a însemnat lectură din primele luni de viață. „Cred că primele poze cu noi citind sunt de când Luca (n.r. - primul născut) avea 3 luni, stătea pe burtică și se uita la poze, iar eu îi explicam ce și cum. În ziua de astăzi, literatura pentru copii în limba română este superbă, cu ilustrații minunate pe care copilul din mine s-a bucurat să le descopere. Și am tot descoperit până ce amândoi am dat în dependență”, mărturisește Cătălina, care a adunat aproximativ 400 de cărți pentru copii în limba română în casa ei din Aarhus.
Cum rafturile din casă i s-au umplut ușor-ușor cu literatură pentru copii în limba română, ideea de a duce pasiunea pentru cărți mai departe s-a înfiripat în mintea ei. „De mult aveam ideea de a deschide o librărie online cu o prietenă, nu neapărat mânate de ideea de antreprenoriat, cât mai degrabă de dragostea pentru cărți pe care o împărtășim. Din păcate, ideea nu a ajuns să se concretizeze, căci amândouă avem joburi full-time și nu suntem suficient de curajoase pentru o reprofilare profesională. Deci eram deja pe drumul ăsta când am dat pe Facebook de o postare despre Biblioteca Prichindeilor din Diaspora”, povestește Cătălina.
Un zoom și soarta Cătălinei s-a legat iremediabil de „Biblioteca Prichindeilor”
Nu a stat pe gânduri și i-a trimis imediat un mesaj coordonatoarei proiectului, care a pornit în 2021 din Praga, dar acum este prezent în 10 țări din Europa. Conceptul e simplu - mame române iubitoare de literatură pentru copii devin bibliotecare pentru comunitățile locale de conaționali. E-mailul Cătălinei a ajuns în spamul Anei Răduleț din Praga, dar asta nu a descurajat-o pe româncă, care a început să le vâneze pe rețelele sociale pe celălalte românce din proiect, până a dat de Anamaria Vition de la „Biblioteca Prichindeilor din Belgia”.
„Am avut o discuție pe Zoom. Iar în aceeași seară mi-am deschis și un cont pe catalogul online folosit de bibliotecile online ale diasporei. Am rezonat din primul moment cu ideea”, își amintește Cătălina.
Asemenea s-a întâmplat și cu Luca, fiul cel mare al Cătălinei. După o discuție ca de la egal la egal cu mama sa, cei doi au întocmit o listă de 50-60 de titluri pe care să le împartă cu alți copii români din Danemarca.
„Am pornit la drum cu biblioteca pe 1 mai 2022. Iar în iunie, la o lună de la lansare, am zis să facem o întâlnire, ca să ne vedem și față în față cu părinții și copiii cititori. Eu am anunțat pe Facebook că aduc titluri de împrumut pentru cei mici și cine vrea să vină la locul de joacă de la Grădina Botanică din Aarhus”, continuă Cătălina.
Ea a preluat modelul atelierelor „Prichindeii în Acțiune” dezvoltat de româncele din rețeaua „Bibliotecii Prichindeilor din Diasporă”, care abia începea să fie pus în aplicare în alte țări din rețea, odată cu ridicarea din restricțiile COVID-19.
„Când am ajuns acolo, nu era nimeni. Iar soțul mă încuraja, spunându-mi că măcar e o zi soare, ne putem juca cu cei mici în Grădina Botanică. Dar eu eram convinsă că oamenii vor veni. Și așa a fost. Au venit cam 7 familii, oameni foarte frumoși pe care altfel nu cred că aș fi avut ocazia să-i cunosc în Aarhus. Deci comunitatea asta e un mare plus pe care mi l-a adus Biblioteca Prichindeilor”, povestește Cătălina.
De acolo, întâlnirile au continuat lună de lună, adunând din ce în ce mai mulți părinți și copii români, unii abia mutați în străinătate și în căutare de prieteni, alții din familii mixte ori care trăiesc deja de ani buni în Danemarca. Iar întâlnirile s-au mutat de la Grădina Botanică într-un spațiu pus la dispoziție de municipalitate în biblioteca publică DOKK1 din Aarhus.
Cărămidă cu cărămidă pentru o comunitate românească în Danemarca
„Primii participanți și-au adus prietenii, prietenii au adus alți prieteni, iar acum am ajuns să strângem în jur de 30 de copii la fiecare activitate, foarte multe cărți împrumutate și o comunitate, nu doar de copii, dar și de părinți”, mai spune Cătălina.
În jurul literaturii pentru copii, Cătălina și cele trei voluntare care s-au alăturat între timp proiectului au început să ridice „cărămidă cu cărămidă” o comunitate pe care o descriu ca și o rețea de întrajutorare. „Căci, oricât de diferiți am fi, ne unește un lucru foarte important, care ne marchează pe toți mai mult sau mai puțin - trăim în străinătate, departe de acasă, cu toate provocările și avantajele care vin la pachet”, completează inițiatoarea „Bibliotecii Prichindeilor din Aarhus”.
Și comunitatea se simte acum în fiecare centimetru din spațiul de la DOKK1. O mamă citește povești nu doar pentru micuții ei, dar și pentru oricine vrea să tragă cu urechea: „Vreți altă poveste? Dar o să înceapă în curând! Haide că citim și despre broscoiul care a înghițit ceasul. Ok?”. Între timp, tații își povestesc săptămânile, iar copiii se aleargă și încearcă să se înțeleagă cu tot cu frazele mai mult ori mai puțin poticnite în limba română.
„I-am adus aici să cunoască mai mulți copii”, spune Adrian, în timp ce-și strânge la piept fiica de nici 2 ani. În jurul său, părinții se strâng într-un cerc strâns și încep să fredoneze „Moș Crăciun cu plete dalbe”. „Ați ales o zi foarte bună pentru bibliotecă, că mâine plec în România”, declară Eduard, 8 ani. Apoi, mulțimea de prichindei se sparge în trei grupe și votează democratic povestea de citit. „Misko. Povestea unui urs”, strigă micuții din grupa 3-5 ani.
Bibliotecă cu repetiție la Copenhaga
Experimentul comunității din Aarhus s-a răspândit repede și la Copenhaga. În capitala daneză, Petruța Ștefănescu, 37 de ani, e cea care a preluat ștafeta de la Cătălina, iar din toamna trecută a început să-și împrumute propriile cărți pentru copii prin „Biblioteca Prichindeilor din Copenhaga”.
Eu am doi băieți, iar la noi cărțile pentru copii s-au înmulțit precum ciupercile după ploaie. Mă gândeam ce minunat ar fi să le pot împărți cu alți copii vorbitori de limba română din Danemarca. Așa că a picat la țanc anunțul inițiativei din Aarhus.
Pentru ea, proiectul bibliotecii a fost încă de la început despre mai mult decât iubire pentru literatură. „Eu mi-aș dori să fim un nucleu în Aarhus și Copenhaga pentru comunitatea românească. Și, evident, cărțile pentru copii sunt cele care încheagă acest nucleu, dar nu e doar atât”, continuă Petruța.
Și e nevoie de ceva care să închege comunitatea românească, mai ales într-o metropolă agitată cum este Copenhaga. „Sincer, cred că este pentru prima dată când chiar întâlnesc foarte multe familii de români. Ăsta este avantajul acestui proiect, că ne putem cunoaște. Sunt multe grupuri de Facebook pentru românii din Danemarca. Dar e greu să navighezi prin ele pentru a găsi prieteni pentru cei mici ori pentru cei mari”, povestește Petruța.
În noiembrie, prima întâlnire a bibliotecii din Copenhaga a adunat peste 30 de copii. Petruța se temea că va fi un dezastru cu atâția participanți, dar mamele au sărit imediat în ajutor și au organizat totul din mers. „A fost un succes. Eu, când am început, m-am gândit că va fi doar o bibliotecă ca oricare alta, doar că online. Treptat am descoperit că acest proiect poate să ofere mult mai multe posibilități. Și e minunat că putem închega o asemenea comunitate cu resursele limitate pe care le avem în acest moment”, mărturisește Petruța.
A surprins-o și că mulți dintre părinții veniți la eveniment au deja acasă o colecție generoasă de cărți pentru copii în limba română. „Dar sunt motivați de aceste ateliere, de ideea de a clădi ceva în jurul cărților pentru copii”, completează Petruța.
Unii au venit și cu donații temporare ori permanente pentru catalogul „Bibliotecii Prichindeilor din Copenhaga”, care acum numără peste 130 de cărți adunate într-o cameră din apartamentul Petruței.
Pe viitor, cele două mame române își doresc ca toți din comunitatea românească să știe că există o bibliotecă cu literatură pentru copii în limba maternă și în Danemarca. „Să le amintim tuturor că suntem aici, dar pentru asta avem nevoie de feedback din partea părinților și de implicarea cât mai multor voluntari, ca acest proiect să reziste și să crească”, încheie Petruța.
APXy 11.03.2023, 09:28
Suntem părinți egoiști.Pe copiii îi întrebăm? Hotărâm noi să îi învățăm română ca să se înțeleagă cu bunica 2 săptămâni pe an și să înțeleagă televiziunea română la care ne uitam noi în continuu obligând copilul să fie la curent cu știrile dintr-o țară străină și nu cu ceea ce se întâmplă în jurul său în țara în care trăiește. Gândeam la fel, deși am vorbit în casă mereu în limba țării unde ne-am hotărât să rămânem,la un moment dat am considerat că este vârsta la care îl putem învăța și română.Un prieten foarte bun și foarte inteligent a râs de mine.M-a întrebat ce o să facă băiatul meu cu limba română dacă noi nu ne mai întoarcem acasă și unde o să îi trebuiască. M-am întrebat de ce nu insist pe deprinderea unei limbi care îi va folosi privind în viitor și în funcție de schimbările geopolitice care vor avea loc. Nu am știut să îi răspund decât că voiam să se înțeleagă și el cu bunica.... Hai să fim români!
AnamariaVt 11.03.2023, 09:59
Rețeaua de biblioteci e prezentă în 17 locuri din Europa, datorită eforturilor voluntare ale unor românce idealiste și ambițioase, îndrăgostite de cărțile pentru copii! Astfel, părinții care înțeleg importanța legăturii copiilor cu limba maternă și cred în recomandările specialiștilor privind bilingvismul, se pot bucura gratuit de cărțile acestor biblioteci.
Trandafir 11.03.2023, 10:26
Un comentariu foarte urat din partea D-lui APX. Fost roman cu suflet urat !
mihaip85 11.03.2023, 12:47
Sa vorbeasca cu bunicii care in mare parte sunt ex-comunisti si pro-rusi, care nu inteleg nici in ceasul al 14-lea de ce le-au plecat rudele in strainatate. Daca oamenii nu inteleg nici acum, ca nu vrem sa fim vecini cu Rusia, ca vrem in Europa, in NATO, sa traim fara frica zilei de maine cu Rusia in coada, atunci, degeaba au trait. Speranta unei viete mai bune, mai civilizata, este pentru noi romanii, din pacate, departe de tara. Romania este tara care, in 10-20-30 de ani, mereu o sa fie mai bine. Generatiile s-au saturat sa mai spere, vor sa se bucure de beneficii acum.
belane 11.03.2023, 13:24
Ce minte ingusta, Doamne ! Baiatul tau ar avea multe de castigat, prietenul tau e pe atat de "inteligent" incat stie sa te sfatuiasca prost. Iti dau un exemplu personal : m-am apucat sa-nvat limba latina, fara ca acest lucru sa-mi fie motivat de vreun background educational propice, adica sa zici ca am fost student la litere sau vreun pasionat de limbi straine, nici la liceu n-am facut-o, c-am fost la profil real ! ci pur si simplu asa mi s-a nazarit mie. Aceasta abilitate dobandita am trecut-o apoi in CV. Nici n-o sa-ti vina sa crezi cate aprecieri pozitive am avut din partea unor angajatori precum si curiozitati placute (voiau sa stie de ce am vrut eu sa invat tocmai latina) si nu c-ar fi fost cerinta necesara postului ci pur si simplu le arata lor un potential ridicat de a fi autodidact si o oarecare inclinatie catre rabdare si disciplina fiindca ai nevoie de ele daca te apuci sa inveti o limba straina "moarta". Si m-a ajutat in a obtine joburi si ptr. ca te face mai memorabil ("Ah baiatul cu latina") plus ca orice limba invatata mai ales de la o varsta frageda cand absorbi cunostiinte ca buretele mult mai repede iti dezvolta capacitatea de gandire. E dovedita stiintific. Dar asa-i cand dai de frustrarea romanilor !