Bani de la Primărie pentru românii care își îngrijesc părinți sau bunici

Banii nu se acordă automat

Sub presiunea unui proces accelerat de îmbătrânire a populației și a unui deficit cronic de locuri în căminele de bătrâni, legislația din România oferă o alternativă financiară și logistică pentru familiile care au în grijă persoane vârstnice dependente. Românii care își dedică timpul îngrijirii unui părinte sau bunic care nu se mai poate gospodări singur pot beneficia de un sprijin financiar din partea statului și de condiții flexibile de muncă, potrivit sursei citate.

Măsura este gândită pentru a încuraja menținerea persoanelor în vârstă în propriul mediu familial.

Legislația actuală le permite persoanelor numite „îngrijitori informali” – adică membrii de familie, rudele sau apropiații care asigură îngrijirea la domiciliu – să încheie un contract oficial cu serviciul public de asistență socială din localitatea de domiciliu.

În baza acestui contract, persoana care are grijă de bătrân poate beneficia de un program de lucru redus la jumătate de normă la locul de muncă de bază, dar și de o indemnizație lunară. Valoarea acestei indemnizații este echivalentă cu jumătate din salariul de bază brut stabilit de lege pentru un îngrijitor la domiciliu fără vechime (gradația 0). 

Finanțarea necesară pentru aceste plăți este asigurată dintr-un mix de fonduri europene, alocări de la bugetul de stat și resurse din bugetele locale.

Este important de reținut că dreptul la această indemnizație nu se acordă automat la nivel național. Acordarea sumelor depinde de capacitatea serviciilor publice de asistență socială și se face strict în limita fondurilor prevăzute în bugetele autorităților locale.

Cine poate primi indemnizația pentru îngrijirea unui părinte sau bunic

Pentru a putea intra în posesia acestui sprijin, primul pas obligatoriu îl reprezintă evaluarea situației de către autoritățile locale. O echipă de la serviciul de asistență socială se deplasează la domiciliul persoanei vârstnice pentru a stabili gradul exact de dependență și pentru a verifica dacă sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de lege.

Modelul oficial al contractului care se semnează între îngrijitorul informal și direcția de asistență socială a fost reglementat prin Ordinul Ministerului Muncii nr. 955/2023. Totuși, actul normativ doar stabilește cadrul tehnic și formularul tipizat, condițiile concrete de acordare fiind legate direct de bugetele locale stabilite pentru fiecare primărie în parte.

Această inițiativă este o componentă centrală a Strategiei naționale privind îngrijirea de lungă durată și îmbătrânirea activă 2023-2030. Strategia urmărește extinderea rețelelor de asistență la domiciliu și a serviciilor comunitare, vizând în special comunele și orașele mici, unde infrastructura medicală și socială este extrem de limitată.

Peste 4 milioane de români au cel puțin 65 de ani

Nevoia unor astfel de programe de sprijin este confirmată de datele demografice oficiale. La 1 ianuarie 2026, numărul persoanelor cu vârsta de 65 de ani și peste a depășit pragul de 4,08 milioane de cetățeni, depășind cu peste 36,6% populația de copii cu vârste între 0 și 14 ani.

Proiecțiile pe termen lung incluse în strategiile guvernamentale arată că, până în anul 2050, populația vârstnică ar putea reprezenta peste 27,7% din totalul locuitorilor țării, înregistrându-se o creștere masivă a ponderii persoanelor cu vârste de peste 80 de ani, categorie care necesită îngrijiri medicale și sociale zilnice.

În prezent, locurile în căminele publice de bătrâni sunt insuficiente la nivel național, iar centrele private au costuri mari pe care multe familii nu și le pot permite. 

În acest context, cadrul legal stabilește că internarea într-un cămin pentru persoane vârstnice este o măsură de excepție, la care se apelează doar atunci când îngrijirea la domiciliu este imposibil de realizat.

Accesul în centrele de rezidență se aprobă cu prioritate doar pentru persoanele care necesită îngrijiri medicale permanente ce nu pot fi oferite acasă, care nu se pot gospodări singure și care nu au niciun fel de susținători legali sau rude capabile să le ajute.

În primele șase luni ale anului 2026, serviciul „Telefonul Vârstnicului”, operat de Fundația Regală Margareta a României, a înregistrat 4.425 de apeluri. Cele mai multe solicitări primite de la bătrâni sau de la rudele acestora au vizat căutarea de informații practice legate de drepturile legale, servicii de îngrijire la domiciliu, sprijin financiar imediat, dar și consiliere emoțională pentru depășirea singurătății.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro