„Fondurile CNAS alocate stomatologiei se termină din prima zi”. Avertismentul medicilor: Noul proiect CNAS riscă să închidă cabinetele din satele și orașele mici
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În timp ce mii de copii cu autism și urgențe stomatologice depind de mila cadrelor medicale sau de împrumuturi uriașe pentru a-și rezolva problemele dentare, un nou proiect CNAS promite servicii stomatologice cu anestezie gratuită în spitale, fără să specifice dacă adaugă bani în plus la bugetul total. Acum, banii de la CNAS se termină în primele ore ale lunii, susțin medicii stomatologi contactați de Libertatea. Fără adăugarea unor fonduri suplimentare dedicate, introducerea spitalelor publice în aceeași „plăcintă” bugetară fixă va forța diminuarea fondurilor alocate cabinetelor stomatologice din comunități, periclitând grav accesul populației vulnerabile la servicii medicale de bază, atrage atenția Patronatul Medicilor Stomatologi din România (PMSR), iar cabinetele de la țară și din orașele mici riscă să pună lacătul pe ușă.
Cuprins:
- Cifrele reci ale sistemului: Stomatologia primește doar firimituri, 0,59% din întregul fond al Sănătății
- Drama din spatele ghișeului: 1.500 de euro pentru o singură măsea
- Medic stomatolog în contract cu CNAS: „Epuizăm plafonul într-o singură zi. Apoi lucrăm pro-bono”
- PMSR avertizează că proiectul CNAS va crea un dezechilibru uriaș
Cifrele reci ale sistemului: Stomatologia primește doar firimituri, 0,59% din întregul fond al Sănătății
Un nou proiect de Ordin, pus în dezbatere publică de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), își propune obiective lăudabile la prima vedere: extinderea pachetului de servicii stomatologice decontate, actualizarea tarifelor acordate medicilor și introducerea tratamentelor stomatologice complexe efectuate sub sedare și anestezie generală în spitale pentru copii și persoane cu dizabilități.
Totuși, o analiză atentă a cifrelor din spatele normelor arată o realitate financiară cruntă: bugetul total nu crește, ci doar se redesenează.
Conform Legii nr. 43/2026 privind bugetul de stat, bugetul total al Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) depășește 82,7 miliarde de lei. Cu toate acestea, distribuția fondurilor pentru sănătatea orală rămâne insignificantă:
- Capitolul „Asistență medicală stomatologică” primește doar 492,04 milioane de lei, adică puțin peste 0,59% din întregul fond al Sănătății.
- În primele 6 luni ale anului 2026, decontările efective pentru stomatologie la nivel național au însumat 238,24 de milioane de lei, ceea ce arată o execuție bugetară de aproape 100% din sumele alocate.
„Suma alocată pe medic este modică. Un medic stomatolog specialist primește un plafon de bază de 6.000 de lei, însă 70% dintre medicii aflați în contract cu Casa sunt medici fără specialitate, ceea ce înseamnă că pleacă de la un plafon de 4.800 de lei pe lună. Dacă în județ vin medici noi în contract, plafonul scade chiar și la 3.500 de lei. Având în vedere că o manoperă medie decontată este de 175 de lei, banii se termină în două sau trei zile. Un medic poate pune circa 30 de plombe pe lună sau două proteze pentru un pensionar și banii s-au terminat”, explică dr. Roxana Dumitrașcu, vicepreședinta Patronatului Medicilor Stomatologi din România (PMSR).
Drama din spatele ghișeului: 1.500 de euro pentru o singură măsea
Maria Hulea locuiește în Timișoara și are doi copii: un tânăr de 22 de ani care suferă de autism sever și o fetiță de 13 ani. Drama prin care trece familia sa reflectă neputința pacienților în fața unui sistem public care oferă gratuități doar pe hârtie.
„Noi nu am beneficiat niciodată de fonduri prin Casa de Asigurări de Sănătate. Dacă pe copil îl apucă durerea de măsea la mijlocul sau la sfârșitul lunii, nu ai nicio șansă, fondurile sunt deja epuizate din prima zi. Înainte să găsim un medic generos, băiatul a avut o măsea spartă și o carie uriașă. Am mers la o policlinică privată pentru că trebuia inhalosedat, am plătit 1.500 de euro pentru o singură măsea! În final, am ajuns la doamna doctor Stănete, care a avut răbdarea de a-l primi pe Rareș de 20 de ori gratuit, doar ca să-l acomodeze cu scaunul stomatologic. În spitalele publice din Timișoara nu există opțiunea de a duce un copil cu dizabilități să-i faci o anestezie sau o sedare gratuită”, povestește Maria Hulea.
Mama explică faptul că venitul unei familii care îngrijește o persoană cu dizabilități (salariul de asistent personal plus indemnizația de handicap) depășește cu puțin 3.000 de lei, bani din care trebuie achitate utilitățile, mâncarea și terapiile, făcând accesul la stomatologia privată imposibil.
Medic stomatolog în contract cu CNAS: „Epuizăm plafonul într-o singură zi. Apoi lucrăm pro-bono”
Dr. Christiana Stănete, medic stomatolog din Timișoara, lucrează în proporție de 80% cu copii, mulți proveniți din familii defavorizate sau cu dizabilități severe. A intrat în contract cu CNAS în primăvara anului 2026, tocmai din dorința de a-și ajuta pacienții rămași fără opțiuni, din cauza problemelor financiare.
„Plafonul meu lunar este de aproximativ 4.100 de lei. Se epuizează într-o singură zi, maximum două. Pot trata în baza acelorași bani între 7 și 11 pacienți. Ce fac când vin urgențe sau copii cu abcese în restul lunii? Lucrez pro-bono. Am estimat că ofer servicii gratuite de 5.000 - 6.000 de lei în fiecare lună, pentru că nu pot lăsa un copil în dureri atroce să sufere. Părinții copiilor cu autism care au nevoie de anestezie generală și tratamente complexe nu au unde să se ducă în sistemul de stat local. Sunt nevoiți să plece la spitale din Sibiu, Pitești sau chiar peste graniță, în Ungaria, unde tratamentele sub anestezie ajung să fie mai ieftine decât la clinicile private mari din România”, mărturisește dr. Christiana Stănete.
PMSR avertizează că proiectul CNAS va crea un dezechilibru uriaș
Vicepreședinta PMSR, dr. Roxana Dumitrașcu, atrage atenția că intenția CNAS de a deconta tratamentele sub sedare și spitalizare, introducând cabinetele spitalicești pe aceiași bani aduce riscuri majore pentru sistemul public-privat:
| Punct Critic Identificat | Impact Real în Teren și la Pacienți |
| Concurență neloială public vs. privat | Spitalul public are spațiile, chiria, utilitățile, sterilizarea și salariile acoperite deja din alți bani publici. Cabinetul privat plătește totul din tariful fix decontat. Statul finanțează dublu sistemul public și defavorizează privatul. |
| Deșertificarea medicală a satelor | În rural operează circa 15% din cabinete. Dacă banii de stomatologie vor fi absorbiți de spitalele urbane mari, plafoanele din rural vor fi diminuate masiv, forțând medicii de la țară să închidă cabinetul. |
| Munca, suportată pe banii medicului | Codul Deontologic și CNAS obligă medicul să rezolve urgențele. Când fondul de 10% pentru urgențe se termină (aprox. 400 de lei), medicul acoperă manopera și consumabilele din propriul buzunar. |
Pentru a evita închiderea cabinetelor și blocarea accesului pacienților vulnerabili la tratamente de bază, PMSR solicită de urgență autorităților:
- Majorarea reală a bugetului național alocat Stomatologiei până la garantarea unui plafon de cel puțin 10.000 de lei/lună per medic (calculat la un program de 3 ore/zi).
- Finanțarea separată și distinctă a spitalizărilor de zi, a sedărilor și procedurilor ATI direct din bugetul spitalicesc, fără a reduce banii cabinetelor din comunități.
- Garantarea unei clauze de nediminuare a fondurilor pentru furnizorii existenți, protejând în special cabinetele din mediul rural.
- Publicarea unei analize de impact financiar și teritorial înainte de aprobarea definitivă a proiectului.
„Apreciem intenția CNAS de a aduce tarifele mai aproape de realitatea economică și de a include servicii esențiale, precum tratamentele sub sedare pentru copii. Însă un pachet mai larg de servicii, finanțat din aceiași bani insuficienți, înseamnă de fapt că banii decontați de stat se vor termina mult mai repede în fiecare lună. Riscăm ca pacienții să găsească ușile închise la cabinet după primele zile ale lunii”, a atras atenția prof. dr. Cristian Vlad, președintele PMSR, într-un comunicat de presă.
În luna februarie 2026, Ministerul Sănătății propunea înființarea cabinetelor stomatologice în spitalele de stat, în cadrul programului AP-STOMA, proiect care a rămas în faza de propunere. O parte din prevederile din acest program se regăsesc în noul Ordin al CNAS.
În prezent, aproximativ 80% dintre români achită tratamentele integral din bugetul propriu („out-of-pocket”). Recent, Patronatul Medicilor Stomatologi din România (PMSR) a propus o reformă importantă: transformarea Rezidențiatului în program cu taxă, ce ar duce la economisirea a peste 140 de milioane de lei anual, bani care ar putea fi folosiți pentru a deconta mai multe tratamente prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
