Rusia antrenează copii ucraineni răpiți pentru război. Ucraina luptă din greu ca să-i aducă acasă

Copiilor li se spune că Ucraina nu-i vrea înapoi

În timpul șederii lor în Rusia, copiii sunt plasați în familii adoptive sau tabere, participă la antrenamente militare și sunt supuși unei propagande menite să le șteargă identitatea ucraineană.

Cei întorși au povestit că au fost pedepsiți pentru că vorbeau ucraineana și li s-a spus că Ucraina nu îi mai vrea.

Daria Zarivna, coordonatoarea inițiativei „Bring Kids Back UA”, lansată de președintele Volodimir Zelenski, numește aceste practici o „strategie deliberată” de a rupe legăturile copiilor cu patria lor.

Zarivna, consilier al șefului administrației prezidențiale Andri Yermak, subliniază că întoarcerea tuturor copiilor răpiți este o condiție esențială pentru orice posibil acord de pace cu Rusia.

În martie 2023, Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin și al comisarului pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, pentru implicarea în răpiri.

Însă lipsa accesului direct la copii și necunoașterea locurilor unde se află îngreunează procesul de repatriere. Ucraina depinde acum în mare măsură de sprijinul internațional.

Deportarea copiilor în Rusia continuă

Recomandări

Columbianul trimis de serviciile secrete ruse să dea foc unor obiective strategice din România, condamnat la 6 ani de închisoare

Ofensiva militară rusă continuă, la fel și deportarea copiilor. De când Donald Trump a revenit la Casa Albă în ianuarie, sprijinul SUA pentru Ucraina a fost pus uneori sub semnul întrebării.

Totuși, oficialii americani afirmă că sunt angajați în eforturile de repatriere a copiilor. Pe 11 martie, la discuțiile din Arabia Saudită, Ucraina a readus problema în prim-plan, alături de posibile concesii teritoriale în contextul unui acord de pace.

Zarivna a insistat că problema umanitară trebuie să rămână o prioritate și că returnarea copiilor nu trebuie condiționată politic: „Copiii nu trebuie să fie monedă de schimb”.

Fostul comisar pentru drepturile copilului, Mykola Kuleba, care acum conduce organizația Save Ukraine, a subliniat și el că acești copii trebuie aduși înapoi necondiționat.

Katerina Rașevska, consilier juridic la Centrul Regional pentru Drepturile Omului, spune că problema schimbă radical percepția asupra negocierilor: „Cum putem avea încredere în promisiunile Rusiei, dacă nici măcar nu returnează copiii răpiți?”.

Rolul lui Donald Trump

Un oficial ucrainean anonim a declarat că Trump urmărește să obțină o „victorie” în Ucraina în primele 100 de zile de mandat, ceea ce ar putea include repatrierea copiilor. Kuleba este de părere că Trump ar putea juca un rol important în acest proces, inclusiv în identificarea și salvarea acestora.

Recomandări

Impactul războiului asupra românilor din Ucraina: „Drapelul nostru național este arborat în cimitire!”

Rusia susține că a adus pe teritoriul său peste 700.000 de copii ucraineni din februarie 2022, iar după emiterea mandatelor de arestare de către CPI, a încetat raportarea oficială a acestor cazuri.

Deportările sunt uneori mascate sub pretexte precum vacanțe, tratamente medicale sau educație. De exemplu, în martie, autoritățile ruse din Zaporojie au trimis 70 de copii într-o tabără din Crimeea ocupată, sub pretextul „recuperării”.

Numele copiilor sunt schimbate

Moscova le schimbă copiilor numele, le oferă documente noi și îi răspândește pe teritoriul său, complicând identificarea. Un caz notoriu a fost cel al fetiței Mararita Prokopenko, luată dintr-un orfelinat din Herson și adoptată de parlamentarul rus Serghei Mironov. Numele și locul nașterii i-au fost modificate, iar acum ar putea fi recunoscută doar prin test ADN.

Copiii sunt supuși unui proces de reeducare militară menit să le șteargă identitatea ucraineană și să-i pregătească pentru serviciul militar rus. Aceasta afectează atât copiii răpiți, cât și cei 1,6 milioane de copii din teritoriile ocupate. Rașevska afirmă că aceștia sunt rusificați, militarizați și forțați să accepte cetățenia rusă.

Programul de militarizare este susținut de organizații ca Yunarmiya, care promovează loialitatea față de Kremlin, și de Centrele Războinicilor, înființate prin decret prezidențial. Recent, Rusia a deschis un nou centru în Mariupol, al doilea în regiunea ocupată Donețk, și este de așteptat ca numărul lor să crească.

Recomandări

Cu bagajele la ușă. În mijlocul sinistraților afectați de viitura murată de la Salina Praid REPORTAJ

Kuleba avertizează că, dacă nu sunt aduși înapoi la timp, acești copii ar putea deveni parte din armata Rusiei în conflicte viitoare. „Rusia ar putea forma o armată de trei milioane în cinci ani doar prin militarizarea copiilor”, a spus el.