Masca de protecție, de la „opțională” la „obligatorie”. De ce s-au schimbat recomandările oficiale și ce ne spune asta despre comunicarea în pandemia COVID-19

Raluca Toma este cercetător în cadrul Median Research Centre, un think tank independent bazat în București. A studiat științe politice la Universitatea Central Europeană (Budapesta, Ungaria) și Kenyon College (Ohio, SUA). Raluca Toma scrie în Libertatea analize și articole explicative în care elucidează fenomene sociale, clarifică statistici și încearcă să ofere o imagine informată asupra unor subiecte la zi.

UPDATE, ora 15:00: Grupul de Comunicare Strategică a emis un mesaj care trece în revistă recomandările din alte state și oferă unele explicații. GCS scrie că „purtarea de măști textile poate ajuta la reducerea transmiterii coronavirusului către ceilalți, dar ele nu oferă protecție purtătorului” și că „măștile simple chirurgicale au o protecție net superioară celor textile”.

Recomandările oficiale privind purtarea unei măști în pandemia COVID-19 par să fie în schimbare. Am încercat să aflăm ce s-a schimbat și de ce. Făcând asta, am înțeles mai bine și de ce este dificilă, dar extrem de importantă buna comunicare despre astfel de recomandări.

Recomandările oficialilor din România și din afară

Principala evoluție la nivel internațional se referă la măștile nonmedicale, cum ar fi cele pe care le putem face acasă din bumbac sau alte materiale textile. 

Recomandări

Prima reacție a TikTok, după acuzațiile privind conturile false care l-au promovat pe Călin Georgescu înaintea alegerilor prezidențiale

Centrul pentru Controlarea Bolilor (CDC) din S.U.A. și-a schimbat recent poziția față de măștile textile: acum americanii sunt sfătuiți să le poarte mai ales în locurile unde e greu de menținut distanța socială. 

În contextul dezbaterilor care au avut loc la nivel internațional și al schimbării de abordare din S.U.A., un oficial OMS declarat recent într-o conferință de presă că purtarea materialelor textile care ne acoperă gura și nasul nu este o idee rea, “pentru a preveni tusea sau strănutul de la a proiecta boala în mediul din jur”.

Așadar, la fel ca în cazul CDC, pasul este recomandat mai degrabă pentru a-i proteja pe cei din jur de tine. De menționat și că încă nu a apărut un alt anunț sau o recomandare scrisă suplimentară a OMS în favoarea măștilor textile.

Nu s-au schimbat însă recomandările internaționale legate de folosirea măștilor medicale. Poziția OMS și a altor autorități, precum CDC, este că trebuie să poarte măști chirurgicale în primul rând personalul medical cel mai expus, și în al doilea rând, cei care sunt bolnavi sau care au grijă de o persoană bolnavă. 

Recomandări

Proteste în marile orașe ale țării, împotriva lui Călin Georgescu: „Tinerii vă strigă în cor, nu votați un dictator”| VIDEO

Ce spunea Grupul de Comunicare Strategică

În România, recomandările de până acum au reflectat poziția OMS: s-a recomandat ca măștile medicale să fie purtate de membri ai publicului doar dacă sunt bolnavi. Ele au dispărut între timp din farmacii și sunt lipsuri inclusiv în sistemul medical. 

Despre măștile nonmedicale, autoritățile noastre au spus inițial că nu sunt utile, mai ales dacă nu ești bolnav. 

Acum însă, autoritățile din unele județe au decis să impună acoperirea feței în spații publice cu măști sau materiale textile. Apare, de asemenea, perspectiva unei schimbări a recomandărilor naționale.

Acesta a explicat că “purtarea măștii sau a orice material care poate împiedica particulele care se răspândesc când vorbim, tușim sau strănutăm… ar fi o măsură suplimentară… pentru a ne proteja și a proteja pe alții”.

Recomandări

Călin Georgescu va cere reintroducerea serviciului militar obligatoriu, dacă devine președintele României: „Înnobilează tinerii, reface cultul onoarei și demnității”

De remarcat că nu există neapărat o contradicție factuală între afirmațiile dr. Arafat și cele ale GCS din martie: ambele mesaje admit că dacă îți pui o mască textilă ai putea diminua șansele să îmbolnăvești pe altcineva și nici unul din mesaje nu afirmă că măștile te pot proteja pe tine de ceilalți.

E recomandarea statului sau a lui Arafat?

Nu este clar încă dacă afirmațiile dr. Arafat reprezintă o recomandare oficială a statului român către public. La ora scrierii acestui articol nu au apărut încă precizări noi pe site-urile oficiale sau un mesaj nou legat de măști de la Grupul de Comunicare Strategică (GCS). Dar date fiind poziția dr. Arafat în arhitectura complexă a aparatului de criză – Arafat este și președintele Grupului de suport științifico-tehnic de pe lângă Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență -, precum și evoluția recomandărilor la nivel internațional, ne putem aștepta la mesaje oficiale adiționale în acest sens.

Ce știm despre transmiterea coronavirusului și eficacitatea măștilor

Schimbările acestea reflectă faptul că politicile publice sunt formulate în toiul unei crize generate de un virus nou, despre care încă învățăm. 

Potrivit experților, în ultimele săptămâni s-au acumulat probe care au influențat deciziile autorităților. 

Un aspect important amintit de mai mulți experți sau oficiali este faptul că sunt mai multe studii care arată că și cei care nu au simptome pot transmite coronavirusul. 

Al doilea aspect este cel al modalității de transmitere. Sunt probe multe că noul coronavirus se poate transmite atunci când stropi foarte mici sunt proiectați asupra unei persoane sau unei suprafețe din apropiere de acțiuni precum strănutul, tusea sau chiar vorbirea. 

Am putea, așadar, să luăm virusul dacă cineva tușește aproape de noi ori dacă atingem suprafețe contaminate și apoi ne atingem fața. 

De modalitatea de transmitere ține și eficacitatea unora din măștile de care vorbim. Informațiile pe care le avem s-ar putea schimba în timp, dar momentan se pare că doar măștile cu filtru precum cele N95 reduc șansele purtătorului de a lua virusul prin aerosoli. 

Măștile chirurgicale oferă protecție împotriva stropilor, iar măștile textile sunt mai puțin eficace decât cele chirurgicale, dar nu putem spune cu exactitate cum se compară, pentru că nu sunt încă destule studii.

Provocările comunicării publice: de ce e important să explici raționamentul din spatele recomandărilor

Formularea recomandărilor oficiale într-o asemenea criză nu este deloc ușoară, iar subiectul măștilor ilustrează provocările care apar. 

În primul rând, autoritățile trebuie să ia niște măsuri într-un context marcat de incertitudine și informații incomplete. 

Uneori nu se știu destule pentru a exista un răspuns ferm despre eficacitatea unor tratamente ori măsuri preventive; alteori trebuie schimbate recomandările. 

Aici contează foarte mult și cum reușesc cei din mass media să comunice ce știm și ce nu știm și faptul că unele lucruri sunt incerte sau se vor schimba pe măsură ce acumulăm informații. 

Măștile ar putea folosi “un fals simț al siguranței”

În plus, mulți experți sunt preocupați de faptul că măștile ar putea fi folosite incorect sau conferi un fals simț al siguranței, oamenii sfârșind prin a se expune la fel de tare sau mai tare la îmbolnăvire decât ar fi făcut-o fără mască. 

Totuși, pentru unii cetățeni a generat confuzie faptul că măștile sunt recomandate pentru personal medical, dar ei sunt sfătuiți să nu le poarte (decât dacă sunt bolnavi). 

La această confuzie a contribuit și avalanșa de informații și păreri din mass media sau social media despre eficacitatea diferitelor tipuri de măști și măsurile adoptate în diferite țări. 

Parte din provocarea în astfel de crize este și faptul că pot declanșa dileme de acțiune colectivă și că autoritățile trebuie să ne convingă să facem unele lucruri care pot părea mai degrabă în interestul celorlalți decât în interesul nostru imediat. 

Sunt unele situații în care acțiunea care pare rațională la nivel individual produce rezultate nedorite pentru toată lumea, dacă toată lumea acționează așa (vezi de exemplu dilema prizonierului). 

Când sunt stocuri limitate de măști, dezinfectant ori hârtie igienică, acțiunea cea mai rațională poate părea să iei cât mai mult (lucru despre care am mai scris). Sunt anumite condiții care favorizează un comportament mai cooperativ, cum ar fi încrederea în ceilalți sau în sistem. 

În România, noi trăim într-o societate unde încrederea în ceilalți, capitalul social și încrederea în stat sunt scăzute. O comunicare mai clară și o abordare mai explicativă a autorităților nu poate să schimbe totul în societate, dar este totuși cu atât mai necesară într-un asemenea context.

Formularea și comunicarea recomandărilor în asemenea situații nu e deloc simplă.

Dar în contextul în care ne aflăm e cu atât mai important ca autoritățile să argumenteze clar de ce anumite lucruri sunt recomandate sau obligatorii. În asemenea crize, oamenii caută să înțeleagă mai mult din ce se întâmplă, și pentru a avea încredere, au nevoie să vadă că deciziile se bazează pe o analiză atentă, informată de expertiza în domeniu. 

Urmărește-ne pe Google News