Salutul legionar al unui elev român la troița lui Zelea Codreanu de la Tâncăbești. Pedepsit de liceu, salvat de „suveraniști”, recidivă în pădure

Sancționat de conducerea colegiului

La solicitarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Ilfov, un magistrat de la Judecătoria Buftea a admis cererea de confirmare a renunțării la urmărirea penală a suspectului Vlad Teodor Țăranu. Alte opt persoane au fost trimise în judecată.

Tânărul este elev în clasa a XII-a la Colegiul Tehnic „George Barițiu” din Baia Mare și a apărut în atenția publică în aprilie 2024, când a dus la școală „stickere” cu mesajele „Basarabia e România” și „Eroii nu mor niciodată”. 

A fost sancționat de conducerea colegiului cu scăderea notei la purtare, dar, la presiunea publică a unor organizații „suveraniste”, sancțiunea a fost anulată. Mesaje de susținere a elevului au fost promovate public inclusiv de partidul Alianța pentru Unirea Românilor. 

Peste doar câteva luni, Vlad Țăranu avea să fie fotografiat la manifestarea de comemorare a lui Zelea Codreanu de la troița amplasată în pădurea de la Tâncăbești. 

Acesta a efectuat și salutul specific legionar, alături de mulți alți participanți. Ulterior acestui eveniment, Vlad Țăranu a participat la proteste față de decizia Curții Constituționale, din 6 decembrie 2024, de anulare a primului tur al alegerilor prezidențiale.

Percheziție la locuința din Baia Mare

În 7 decembrie 2024, Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov anunța efectuarea a nouă percheziţii domiciliare pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţelor Ilfov, Timiş, Maramureş, Sălaj şi Neamţ, într-o cauză în care se efectuau cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de utilizare în public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. Percheziția din Maramureș a fost realizată la locuința lui Vlad Țăranu.

Procurorii au mai transmis că acțiunea avea loc în cadrul unui dosar penal deschis după ce, în data de 30 noiembrie 2024, în localitatea Tâncăbeşti, judeţul Ilfov, a fost organizată o comemorare a 86 de ani de la moartea liderului mişcării legionare, Corneliu Zelea Codreanu, şi a altor 13 membri ai mişcării, la care au participat aproximativ 100-150 de persoane. 

„Cu această ocazie, persoanele vizate de anchetă, alături şi de alte persoane încă neidentificate, au folosit steaguri cu simboluri ce reprezintă Mişcarea Legionară, au purtat uniforme legionare şi au adoptat simboluri specifice, cum este salutul specific Mişcării Legionare. Ulterior, în spaţiul public, prin intermediul aplicaţiei TikTok, au fost distribuite mai multe videoclipuri cu aspecte de la comemorarea de la Tâncăbeşti”, a transmis Parchetul General. 

Reprezentanții IPJ Ilfov au anunțat ulterior că „fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în sensul art. 2 lit. a), se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi”.

„A efectuat salutul specific legionar”

Pe 26 mai 2025, Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov a înregistrat la Judecătoria Buftea un dosar cu obiect „renunțare la urmărirea penală”, având ca persoană cercetată pe tânărul din Baia Mare. 

„S-a reținut că în data de 30.11.2024, în intervalul 14:00-15:30, suspectul, în timp ce participa la o adunare publică alături de alte persoane la comemorarea a 86 de ani de la moartea liderului mişcării legionare şi a altor 13 membri ai Mişcării Legionare, comemorare ce a avut loc în satul Tâncăbeşti, județul Ilfov, a utilizat un simbol legionar, respectiv a efectuat salutul specific legionar prin ridicarea braţului drept la un unghi de aproximativ 45 de grade, cu palma întinsă spre cer”, au reținut anchetatorii, în legătură cu fapta comisă de Vlad Țăranu. 

Anchetatorii au considerat, ulterior, că nu există interes public în acest caz, ținând cont de „existența unei disproporții vădite între cheltuielile pe care le-ar implica desfășurarea procesului penal și gravitatea urmărilor produse prin săvârșirea infracțiunii”.

 „Având în vedere toate circumstanţele de comitere ale faptei, faptul că persoana cercetată era minoră la data săvârşirii acesteia şi urmările produse nu au fost suficient de grave, apreciază că nu va persevera infracțional în săvârşirea de astfel de infracţiuni, astfel încât, la acest moment, nu mai există interes public pentru continuarea cercetărilor”, a susținut procurorul.

Judecătorul a apreciat, prin hotărârea din 27 iunie 2025, că „în mod corect, procurorul de caz a dispus renunțarea la urmărirea penală” și a admis cererea Parchetului de pe lângă Tribunalul Ilfov, dispunând confirmarea soluției de renunțare la urmărirea penală. Tânărul din Baia Mare a fost obligat să plătească 100 de lei cheltuieli judiciare.

Opt persoane, trimise în judecată

În urma derulării cercetărilor, opt inculpați au fost trimiși în judecată pentru faptul că, la evenimentul din noiembrie 2024, în prezenţa câtorva zeci de persoane și în contextul unei slujbe religioase, „au efectuat salutul legionar, au purtat articole de îmbrăcăminte specifice portului legionar ori au fluturat un drapel tricolor cu semnul fascist”. 

Cei opt inculpați sunt Marius Adrian Iarcă, Şerban Suru, autoproclamat şef al Mișcării Legionare din România, Tiberiu Petru Stepan, Florin Dobrescu, organizatorul comemorării și vicepreşedinte al Fundației „Ion Gavrilă Ogoranu”, Ionela Lăcrămioara Dobrescu, Mihai Tudor Fati, Cristina Gheorghişor și Andreea Maria Dumitru. Dosarul este în faza de cameră preliminară și va avea primul termen în 5 august 2025.

Comemorarea „legionară” de la Tâncăbești a avut loc în pădurea unde, în 30 noiembrie 1938, liderul extremist Corneliu Zelea Codreanu a fost executat la ordinul regelui Carol al II-lea, alături de alți 13 colegi de partid, responsabili pentru asasinarea prim-ministrului I.G. Duca și a deputatului Mihai Stelescu. În zona respectivă a fost ridicată o troiță.

Mișcarea Legionară, legiunea Arhanghelului Mihail sau Garda de Fier, a fost o organizație politică extremistă, cu caracter naționalist și mistic-religios, antisemită, care a funcționat în România între 1927 și 1941. Partidul a fost creat după modelul organizației naziste SS, iar cel mai cunoscut lider al său a fost fondatorul Corneliu Zelea Codreanu. Legionarii au promovat antisemitismul și un cult al violenței care s-a manifestat printr-o serie de asasinate politice. 

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 2

Foto: Andrei Pungovschi pentru Scena9

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro