Satul din Botoșani cu doi frați certați. Singurii locuitori ai cătunului fantomă nu-și vorbesc de ani de zile
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Satul din Botoșani cu doi frați certați stă ascuns între coline și ar putea deveni oricând subiectul unui roman. Ceea ce era odinioară o comunitate prosperă este acum un cătun pustiu în care mai trăiesc doar frații Lupan. Au rămas singurii locuitori, stau pe aceeași uliță, dar, în mod bizar, nu-și vorbesc de ani de zile. Doar orătăniile din bătătură le mai țin de urât.
Cuprins:
Satul fantomă se află la doar 20 de kilometri de Botoșani. Un drum desfundat desparte cătunul Crac de civilizație.
Pe ulițe nu era nici țipenie de om. Am găsit însă o casă modestă cu parabolică, semn că este locuită.
Ne-a întâmpinat Mihai Lupan. Pensionarul, în vârstă de 75 de ani, ne-a spus că el și fratele său au rămas singurii locuitori din sat. Cu toate acestea, bătrânii nu-și vorbesc de ani de zile și fac tot posibilul să se evite unul pe altul.
De fiecare dată când merge la iazul din sat să pescuiască, Mihai este obligat să treacă pe lângă casa fratelui. Și dacă întâmplarea face să-l întâlnească, preferă să meargă la câțiva metri distanță de cel care ar trebui să-i fie aproape.
„Mai răruţ, că-i mai drăguţ. Suntem oameni diferiţi. El o ţine pe a lui, eu pe a mea. Nu pot spune că suntem certaţi, dar dacă vine la mine, stă două minute şi pleacă nervos. Nu are stare. Fiecare cu ale lui, că aşa e mai bine”, descrie Mihai Lupan relaţia cu fratele său.
Satul din Botoșani cu doi frați certați. Pensionarii se evită unul pe altul
Frații Lupan își trăiesc bătrânețile pe pământul strămoșilor. Cei doi trăiesc în principal din agricultură, dar şi din pescuit, zona fiind mai cunoscută pescarilor, care vin la iazul Cerviceşti-Crac atunci când vremea permite. Cu un umor hâtru, cei doi îşi ascund conflictele mai vechi şi preferă să îşi continue viaţa ştiind de existenţa celuilalt şi atât.
„Eu sunt singur. Nu-mi iau femeie. De ce să îmi iau? Ca să vină el la ea?”, spune, mai în glumă, mai în serios, Gheorghe, fratele mai mic.
Bărbatul susține că a rezistat tuturor presiunilor comuniştilor de a rade satul de pe faţa pământului.
„Eu aici m-am născut şi aici mor. Nu avem electricitate. Eu mă culc când apune soarele şi mă trezesc când răsare. Când era satul cu vreo 25 de case, cu tineri, copii, oameni agricultori s-a plătit să ne aducă electricitate, să se aducă tot. Apoi au venit comuniştii şi ne-au spus că vor să facă teren agricol şi totul trebuie demolat. Pe rând, au plecat toţi”, își amintește Gheorghe Lupan.
Sătenii au cumpărat de la un boier conacul acestuia şi l-au transformat în şcoală pentru copiii lor, aveau magazin în sat, iar la recoltă se strângeau şi din satele vecine.
„Ce petreceri erau aici în sat, ceva de nedescris. Ce de lume şi voie bună. Veneau de peste tot. Acum nu am mai rămas decât noi doi cu bătrâneţile noastre. Copiii sunt plecaţi prin alte locuri. Mai vin în vizită, când pot”, mai spune fratele mai mare, care îşi mai alină singurătatea cu pisica Mimi şi cu două câţele, Monica şi Rita. [gallery columns="2" size="medium" ids="1673811,1673812"]
Mihai Lupan se mândreşte însă şi cu un porc de peste 300 de kilograme pe care îl are în ogradă, însă căruia i-a pus gând rău de sărbători.
[gallery columns="2" size="medium" ids="1673816,1673817"]
Povestea satului fantomă
Satul Crac a fost odinioară o aşezare plină de viaţă şi oameni gospodari. Acum mai bine de 60 de ani în același loc se afla unul dintre cele mai prospere sate din zonă, cu școală, magazine, pe care acum cei doi bărbaţi le văd doar cu ochii minţii, ele fiind demolate după colectivizare.
„Era o comunitate bine închegată, aveau şi utilaje, erau familii care se cunoşteau şi se ajutau una pe alta. Din păcate, prin 1968, autorităţile au forţat locuitorii să îşi demoleze casele ridicate şi să plece unde ştiu ei. Acum este locuit doar de cei doi fraţi, care din păcate nici nu prea îşi vorbesc”, povesteşte învăţătorul Sergiu Manolache, cel care s-a ocupat de monografia întregii comune Mihai Eminescu.
Artemiza Ivan (foto) a plecat de zeci de ani din Crac. Moştenitoarea celor care practic au înfiinţat această aşezare îşi aduce aminte cu emoţie de perioada petrecută acolo.
„Casele au fost aşezate pe o bucată de pământ cuprinsă între două ape curgătoare. Pe un crac, cum se spunea. Aşa i-a rămas şi numele, deşi ulterior au mai încercat să îl schimbe. A fost greu. Practic a trebuit să renunţăm la toată munca noastră de o viaţă. Casele, livezile, grădinile, totul pierdut”, povesteşte Artemiza Ivan.
Acum, tot ce a însemnat satul cândva a rămas în fraţii Lupan şi o cutie cu câteva fotografii din sat.
[gallery size="medium" ids="1673828,1673829,1673830,1673831,1673832,1673833,1673834,1673835,1673836,1673837"]
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/p_Wk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2U4bU1CcVB3RzU2S2txdDk1ck1xVmdoQ05RTzgxYTg5U2sxemUwWE4uanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Raiul pe pământ! Cum arată casa cu 5 camere a Mirelei Vaida: Living cu perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 € [27 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
