Prezidențiale 2025. Mesajele șefului CCR pe înțelesul tuturor: clarificări, avertismente la semnalele transmise instituțiilor

Într-un stil pe alocuri scorțos, Marian Enache a punctat mai multe aspecte legate de prezidențiale, depunerea candidaturilor, o pregătire din timp privind posibile invalidări ale unor dosare ale unor candidați, faptul că s-a trecut limita în ceea ce privește amenințarea judecătorilor CCR, dar și faptul că subiectul reluării turului 2 al prezidențialelor care trebuiau să fie pe 8 decembrie e un subiect închis.

Redau mai jos, punctual, principalele mesaje care reies din lungul interviu al lui Marian Enache.

1. Validarea sau invalidarea unei candidaturi, inclusiv prin autosesizare a CCR

„Rezultă că, spre exemplu, verificarea constituționalității înregistrării sau neînregistrării unei candidaturi poate fi exercitată la sesizare – caz în care Curtea este obligată să se pronunțe asupra cererii formulate – sau din oficiu, atunci când Curtea apreciază ca fiind necesară o intervenție directă pentru asigurarea constituționalității procesului electoral. Evident, sesizarea din oficiu este una excepțională și de ultima ratio”, arată Marian Enache.

Șeful CCR a punctat că a fost o singură situație de sesizare din oficiu, din 1990 până în prezent: „în cele 8 cicluri electorale, Curtea a pronunțat o singură hotărâre ca urmare a unei sesizări din oficiu din cele 426 de hotărâri pronunțate în decurs de peste 32 de ani de la înființarea CCR. Faptul că, în precedent, instanța constituțională nu și-a exercitat ex officio atribuția prevăzută de art. 146 lit. f) din Constituție se datorează lipsei unei situații excepționale care să fi reclamat o asemenea intervenție și nicidecum faptului că nu ar fi existat această posibilitate constituțională”.

Recomandări

Câți bani au costat zborurile speciale ale lui Klaus Iohannis în 11 ani (2015-2025). DOCUMENTE

2. Motivele anulării alegerilor prezidențiale

A doua explicație a fost raționamentul care a stat la baza anulării primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024. Pe scurt, motivele au fost inexistența egalității de șanse, problemele de finanțare a campaniilor și modul de influențare a votului.

„În cazul României, neregulile determinante pentru anularea procesului electoral pentru alegerea președintelui României au vizat egalitatea de șanse a candidaților, finanțarea campaniei electorale și influențarea votului, așadar, caracterul corect al alegerilor, ca expresie a suveranității. În afara cauzelor determinante, au existat și epifenomene, elemente adiacente generate de conduita unor partide în campania electorală, deja cunoscute de public, care, la rândul lor, au contribuit la influențarea rezultatului alegerilor”, a punctat Enache.

Apoi, șeful CCR revine cu tema ridicată la o altă întrebare: „În consecință, constituționalitatea procesului electoral pentru alegerea președintelui României este asigurată de CCR pe două paliere, și anume posibilitatea de a controla constituționalitatea reglementărilor electorale chiar în cursul desfășurării alegerilor, precum și posibilitatea de a verifica actele și operațiunile electorale prin raportare directă la cerințele Constituției. Astfel, CCR nu este redusă la rolul unui controlor/registrator de tip administrativist a procedurii de alegere a președintelui României, ci, prin raportarea permanentă la integralitatea dispozițiilor Constituției, Curtea își manifestă responsabilitatea prin păstrarea și consolidarea rolului său de unică autoritate jurisdicțională și de garant al supremației Constituției”.

Recomandări

„Regina” contractelor cu statul: cum a ajuns Mihaela Neagu de la o benzinărie în Lehliu la peste 1.000 de contracte cu fonduri publice

3. Nici vorbă de reluarea direct a turului doi la prezidențiale

„Exclus. Erata vizează doar îndreptarea unei erori materiale din cuprinsul unei hotărâri și nicidecum schimbarea sau modificarea soluției pronunțate de o autoritate jurisdicțională. A susține posibilitatea unei asemenea erate constituie o eroare grosieră și o intoxicare a alegătorilor”.

4. Atenționarea privind monitorizarea campaniei în online, mai ales pe zona de finanțare

„Prin urmare, apreciez că acest proiect de raport (n.r. – cel al Comisiei de la Veneția) este un mesaj de conștientizare la adresa legislatorilor naționali, care trebuie să identifice și să normativizeze desfășurarea campaniei electorale, ținând seama de riscurile și particularitățile social-media, desfășurate online sau pe orice fel de platforme digitale, care pot fi sponsorizate și susținute financiar, în mod fraudulos, de subiecți de drept din interiorul sau din afara granițelor statului care pot fi dificil de identificat. În opinia mea, aceste reglementări, atât la nivel european, cât și la nivel național, reprezintă o urgență pentru interesul public și se impun cu stringență în vederea realizării unei „alfabetizări digitale” – de care vorbește doamna Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politică de securitate, vicepreședinte al Comisiei Europene – în scopul preîntâmpinării fenomenului intempestiv al dezinformării și manipulării, care, în ultima vreme, s-a intensificat și s-a generalizat în toate statele europene”.

Recomandări

Donald Trump și Vladimir Putin au vorbit o oră și jumătate la telefon. Comunicatul lung al Kremlinului și primele reacții de la Casa Albă

5. Critici privind candidații care atacă statul de drept

„Nicio modificare a Constituției nu poate schimba regimul democratic și nu poate afecta drepturile/libertățile cetățenești, aspecte care reprezintă nucleul dur al statului de drept. Toate celelalte dorințe ale diverșilor candidați vizând schimbarea elementelor fundamentale ale modelului constituțional democratic, precum și promovarea în discursul public a unor idei și ideologii de sorginte totalitară trebuie privite cu atenție și cu rezervă nu numai de instituțiile statului, ci și de societatea românească în ansamblul său. Acestea vin în contradicție flagrantă cu opțiunile fundamentale ale poporului român care sunt consacrate în valorile supreme garantate prin însuși textul Constituției, valori care se interpretează în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și al idealurilor Revoluției din decembrie 1989.”, arată Marian Enache.

6. Limitele libertății de exprimare versus idei de inspirație antisemită, legionară sau nazistă

„Libertatea de exprimare se autolimitează de drept în condițiile în care se promovează idei xenofobe sau de inspirație antisemită, legionară, nazistă, totalitaristă ori de ură națională, incitare la discriminare, violență publică și defăimare a unor valori ale sistemului democratic și ale ordinii constituționale. Orice libertate se afirmă prin limitele ei, și nu prin absolutizarea ei, întrucât ea se exercită în societate, unde libertățile coexistă și trebuie protejate de abuzul de drept al celor care tind să exercite libertatea lor în detrimentul și atingerea libertății celorlalți. În același timp, drepturile și libertățile fundamentale trebuie exercitate cu bună-credință, conform art. 57 din Constituție. Limitele exercitării drepturilor fac diferența între anarhie și democrație”.

7. Cerințele și comportamentele acceptate pentru o candidatură

Una dintre mențiunile foarte importante ale lui Enache este că un candidat nu poate fi împiedicat doar prin existența unei condamnări definitive, ci și din alte motive, ceea ce înseamnă că la depunerea dosarelor ar putea să se țină cont și mai clar de acest filtru,

„Curtea Constituțională ține seama de hotărârile judecătorești anterioare de condamnare în ilicitul penal care îi privesc pe candidați. Dar aceasta nu este o condiție exclusivă într-un litigiu constituțional, întrucât Curtea realizează, în sfera constituționalității, o evaluare proprie a cauzei deduse judecății sale. Deci, chiar în lipsa unei hotărâri judecătorești anterioare de condamnare, instanța constituțională poate constata neîndeplinirea de către candidat a condițiilor constituționale de eligibilitate, care sunt distincte de cele de legalitate propriu-zisă. Inacțiunea sau pasivitatea autorităților competente sau durata procedurilor judiciare nu poate fi opusă Curții Constituționale, care are competența exclusivă să analizeze criteriile de constituționalitate pe care candidații trebuie să le îndeplinească”.

8. Răspuns la amenințările lui Călin Georgescu

„Curtea Constituțională ține seama de hotărârile judecătorești anterioare de condamnare în ilicitul penal care îi privesc pe candidați. Dar aceasta nu este o condiție exclusivă într-un litigiu constituțional, întrucât Curtea realizează, în sfera constituționalității, o evaluare proprie a cauzei deduse judecății sale. Deci, chiar în lipsa unei hotărâri judecătorești anterioare de condamnare, instanța constituțională poate constata neîndeplinirea de către candidat a condițiilor constituționale de eligibilitate, care sunt distincte de cele de legalitate propriu-zisă. Inacțiunea sau pasivitatea autorităților competente sau durata procedurilor judiciare nu poate fi opusă Curții Constituționale, care are competența exclusivă să analizeze criteriile de constituționalitate pe care candidații trebuie să le îndeplinească”.

9. Semnal ca procurorii să se autosesizeze

În condițiile amenințărilor lui Călin Georgescu și a desantului Dianei Iovanovici Șoșoacă în birourile unor judecători de la CCR, ceea ce a dus inclusiv la plecarea judecătorului Gheorghe Stan din încăpere, în condițiile în care eurodeputata țipa, la propriu, la acesta și la angajații Curții.

„Virulența acestor acuzații a fost un fapt neobișnuit. Sunt sigur că instituțiile publice competente monitorizează aceste atacuri care depășesc sfera normală a unor critici privind hotărârile Curții.

Am resimțit această presiune, însă suntem obișnuiți cu astfel de tensiuni, pe care le-am trăit și cu prilejul pronunțării altor decizii. Chiar dacă judecătorii, prin natura activității lor, au o anduranță mai mare, totuși, nu este admisibil să se treacă de o anumită intensitate a acestor acțiuni. Vă asigur că judecătorii Curții Constituționale își exercită competențele în parametrii stabiliți de Constituție și de lege.

Totodată, dezavuăm acțiunile concertate de atac și pătrundere în instituții, manifestările agresive și vindicative cu încălcarea flagrantă a legii, a prezenței unor lideri de partide care au și pretenția să candideze prin metodele intimidării, agresivității și ale obstrucționării desfășurării activității instituțiilor și care vor să obțină soluții de la instituții prin folosirea limbajului violenței și a forței. Este un fenomen extrem de periculos pe care societatea trebuie să-l conștientizeze și să-l respingă pentru a nu se generaliza la nivelul societății, întrucât România nu trebuie să devină un „teatru al războiului tuturor împotriva tuturor cetățenilor ei”, iar puterea să nu poată fi obținută la vot de persoane care și-o doresc pentru sine cu orice preț și prin orice mijloace. Această stare de fapt și metodele folosite pot transforma societatea într-o anarhie contrară ordinii constituționale. De exemplu, în acest context, doamna europarlamentar Diana Iovanovici Șoșoacă a pătruns în mod repetat, fără drept, în spațiile de lucru ale Curții Constituționale, a declanșat scandal și tulburări inadmisibile ale activității instituției, invocând imunitatea sa universală în fața oricărei instituții/persoane/situații, care, în concepția dânsei, îi permite să săvârșească orice abuz și încălcări ale legilor.”

Urmărește-ne pe Google News