Procurorii au luat măsuri împotriva a 17 persoane implicate în cazul actelor românești de identitate fictive pentru cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Rusia. Potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ), 12 persoane au fost reținute, iar 5 au fost plasate sub control judiciar.
Cuprins:
Conform sursei România Europa liberă, acuzațiile includ luare de mită, fals informatic și alte posibile infracțiuni de corupție. Cei plasați sub control judiciar sunt acuzați de complicitate la dare de mită și complicitate la fals informatic.
Anchetatorii susțin că funcționari din serviciile de evidență a populației din două localități din județul Botoșani ar fi primit bani pentru a încălca legea în procesul de eliberare a actelor de identitate.
Aceștia ar fi introdus date false în Registrul Național de Evidență a Populației (RNEP), declarând domicilii fictive pentru solicitanți.
Procurorii au descoperit că unele adrese declarate erau în imobile cu proprietari decedați, fără succesiune făcută, sau în clădiri care nu aveau destinația de locuință. Mai grav, s-ar fi introdus în sistem informații complet false, inclusiv nume, prenume, date de naștere și CNP-uri.
Miercuri, 20 noiembrie, au avut loc percheziții la primăriile localităților Vârfu Câmpului și Bucecea din județul Botoșani. În total, au fost executate 90 de mandate de percheziție în județele Botoșani, Suceava și municipiul București, vizând atât instituții publice, cât și locuințe private.
Localnicii au oferit mărturii despre rețeaua de eliberare a actelor fictive, menționând cazuri în care aproape 500 de persoane erau înregistrate la aceeași adresă.
Această operațiune ilegală ridică serioase probleme de securitate națională și integritate a sistemului de evidență a populației. Eliberarea de acte de identitate fictive pentru cetățeni străini poate facilita activități ilegale și pune în pericol controlul frontierei.
Autoritățile vor trebui să revizuiască și să consolideze procedurile de verificare și eliberare a actelor de identitate pentru a preveni astfel de fraude în viitor. De asemenea, este necesară o investigație amănunțită pentru a determina amploarea reală a acestei scheme și potențialele sale ramificații.
Cazul subliniază importanța vigilenței și integrității în cadrul instituțiilor publice și necesitatea unor mecanisme de control mai eficiente în gestionarea datelor personale ale cetățenilor.