Scandal politic în Armenia: Premierul îl acuză pe șeful Bisericii că are un copil: „Mergeți să vă faceți de cap cu soția unchiului. Ce vreți de la mine?”

Premierul i-a cerut demisia șefului Bisericii

„Maiestatea voastră, mergeți să vă faceți de cap cu soția unchiului tău. Ce vrei de la mine?”, a spus Nikol Pașinian, insinuând fapte compromițătoare.

El l-a acuzat și pe șeful Bisericii, Catholicosul Karekin al II-lea, că ar fi încălcat jurământul de celibat și că ar avea un copil, cerându-i demisia.

Relațiile dintre stat și Biserică reușiseră până acum să se mențină într-un echilibru fragil, însă această confruntare riscă să provoace o ruptură profundă într-o societate deja polarizată, cu posibile repercusiuni asupra alegerilor generale din 2026.

Armenia este considerată prima țară care a adoptat creștinismul ca religie de stat, în anul 301. Deși Biserica și statul sunt separate din punct de vedere legal, Constituția recunoaște AAC ca Biserica națională.

Biserica nu a comentat acuzațiile premierului

Până acum, Biserica a evitat să comenteze direct acuzațiile, însă a afirmat că premierul încearcă să-i reducă la tăcere vocea și a subliniat că guvernul nu are autoritate asupra afacerilor sale interne.

Dacă acuzațiile sunt fondate, atunci Karekin al II-lea nu ar mai îndeplini condițiile pentru funcția sa, dat fiind că statutul Bisericii permite doar călugărilor celibatari să ocupe poziția de Catholicos.

Deși Pașinian nu a prezentat dovezi, a amenințat că le va face publice. El a acuzat și alți membri ai ierarhiei bisericești, inclusiv un arhiepiscop pe care l-a insinuat că ar avea o relație cu soția unchiului său.

Foștii președinți ai Armeniei, Levon Ter-Petrosyan și Serzh Sargsyan, precum și partidele de opoziție, au luat apărarea Bisericii, condamnând dur atacurile premierului.

Relația dintre stat și biserică s-a deteriorat după războiul cu Azerbaidjan

Relația dintre stat și AAC s-a deteriorat mai ales după înfrângerea Armeniei în războiul cu Azerbaidjanul din 2020, când Karekin al II-lea a cerut demisia lui Pașinian. De atunci, Biserica a devenit o voce centrală a opoziției.

Recent, Catholicosul a cerut dreptul de revenire al armenilor care au părăsit Nagorno-Karabah, regiune recucerită de Azerbaidjan în 2023.

Această poziție contravine viziunii guvernamentale privind negocierile de pace, care vizează un tratat bilateral ce ar încheia orice revendicări teritoriale reciproce. Presa azeră a folosit astfel de declarații pentru a sugera că Armenia nu este pregătită pentru pace.

Pe fondul nemulțumirii față de autorități și a diviziunilor din opoziție, Biserica a devenit un centru de atracție pentru disidenții politici.

Atac motivat politic

Unii analiști cred că atacul lui Pașinian asupra Bisericii este motivat de dorința de a slăbi o platformă puternică a opoziției conservatoare înainte de alegeri. Premierul însuși a declarat: „Am redat statul poporului. Acum trebuie să redăm și Biserica poporului”.

Tensiunile au escaladat și mai mult după ce miliardarul ruso-armean Samvel Karapetian a amenințat că va interveni pentru a apăra Biserica, în lipsa sprijinului din partea politicienilor de opoziție.

La scurt timp, casa lui a fost percheziționată, iar el a fost acuzat de incitare la răsturnarea guvernului, acuzație pe care o neagă.

Criza afectează și procesul de pace din Caucazul de Sud, o regiune fragilă după înfrângerea suferită de Armenia.

Șeful Bisericii Armene, acuzat și de extorcare sau control exceziv asupra diecezelor

Conflictul dintre liderul politic și cel spiritual al națiunii are implicații majore, având în vedere rețeaua globală a Bisericii Armene, prezentă din Rusia și Ucraina până în Orientul Mijlociu, Europa de Vest și SUA.

Zvonuri despre o posibilă familie secretă a lui Karekin circulă de ani de zile în presă, iar parohii din diaspora au adus acuzații mai grave, inclusiv de extorcare și control excesiv asupra diecezelor.

În 2013, Patriarhul armean al Ierusalimului l-a acuzat pe Karekin al II-lea că este preocupat mai mult de aspectele materiale decât de cele spirituale ale Bisericii – acuzații negate de AAC.

Inițial, Pașinian s-a abținut să intervină în treburile interne ale Bisericii, însă această poziție pare să se fi schimbat.

Indiferent de deznodământ, conflictul riscă să adâncească diviziunile interne ale Armeniei, afectând nu doar politica internă, ci și poziționarea sa strategică între Rusia și Occident, precum și relațiile sale cu etnicii armeni din Nagorno-Karabah.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE