Șase schimbări majore în Codul Muncii. Guvernul introduce reguli mai dure pentru angajatori
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Schimbări majore în Codul Muncii. Codul Muncii se va schimba radical în privinţa reglementării şi sancţionării muncii "la negru" şi "la gri", potrivit unui proiect de lege aflat în dezbatere publică. Concret, angajatorii vor fi obligaţi să încheie contract individual de muncă salariatului cu o zi înainte de începerea efectivă a lucrului de către acesta, în caz contrar vor fi sancţionaţi pentru muncă la negru.
Cuprins:
Contractul de muncă încheiat în formă verbală va fi valabil şi considerat încheiat pe perioadă nedeterminată. Actul adiţional la contract va fi încheiat înainte de producerea efectelor juridice ale modificării pe care le aduce şi nu în 20 de zile lucrătoare după producerea modificării, cum se întâmplă acum, potrivit economica.net.
Schimbări majore în Codul Muncii. De ce se schimbă Codul Muncii
În forma actuală a Codului Muncii, lipsesc prevederi clare referitoare la modalitatea de întocmire, completare, modificare, păstrare şi prezentare a documentelor referitoare la evidenţa timpului lucrat de angajaţi, dar şi pârghiile legale coercitive care să oblige angajatorul la întocmirea acestor documente.
În controalele făcute la angajatori, inspectorii de muncă se confuntă adesea cu situaţii de muncă nedeclarată care nu au putut fi încadrate ca atare şi, pe cale de consecinţă, nu au putut fi sancţionate, pentru că în Codul Muncii nu există o definiţie a muncii nedeclarate, iar actul normativ prevede sancţiune doar pentru fapta de a primi la muncă o persoană fără încheierea în formă scrisă a contractului individual de muncă anterior începerii activităţii, nu şi pentru munca nedeclarată parţial de angajator, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege pentru modificarea Codului Muncii, mai scrie sursa citată.
Schimbări majore în Codul Muncii. Care sunt cele șase schimbări
1) - Definirea clară a muncii la negru şi a muncii la gri.
- primirea la muncă a unei persoane, fără încheierea contractului individual de muncă în ziua anterioară începerii lucrului.
- neînregistrarea contractului de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor cel târziu în ziua anterioară începerii lucrului.
- primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat.
- primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parţial.
Conform proiectului de lege, angajatorii vor fi obligaţi să încheie contract individual de muncă salariatului cu o zi înainte de începerea efectivă a lucrului de către acesta, în caz contrar pot fi sancţionaţi pentru muncă nedeclarată.
2) - Contractul de muncă încheiat în formă verbală va fi valabil, echivalent cu cel încheiat în scris şi considerat încheiat pe perioadă nedeterminată.
Angajatorii vor putea fi sancţionaţi de Inspecţia Muncii dacă au angajaţi fără forme legale cărora le-au promis că le încheie contracte de muncă, dar nu au făcut-o.
Concret, ce schimbări sunt aduse Codului Muncii: contractul individual de muncă se încheie în baza consimţământului părţilor, în formă scrisă, în limba română, anterior începerii activităţii de către salariat. Obligaţia de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. În situaţia în care contractul individual de muncă nu a fost încheiat în formă scrisă, se prezumă că a fost încheiat pe durată nedeterminată, iar părţile pot face dovada prevederilor contractuale şi a prestaţiilor efectuate prin orice alt mijloc de probă.
Spre comparaţie, în prezent, Codul Muncii stipulează că "forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului de muncă".
Guvernul spune că e necesară abrogarea prevederii potrivit căreia “forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului”, având în vedere că dovada existenţei raportului de muncă se poate face prin orice alt mijloc de probă.
În litigiile de muncă care vizează probarea faptului că un om a lucrat pentru o firmă care nu i-a încheiat în formă scrisă contract individual de muncă, instanţa de fond a luat în considerare orice probă administrată de către persoană, în condițiile legii, pentru a dovedi faptul că a prestat activitate pentru şi sub autoritatea angajatorului, în condiţiile specifice unui raport juridic de muncă, se arată în expunerea de motive a proiectului de act normativ.
3) - Actul adiţional la contractul individual de muncă va fi încheiat înainte de producerea efectelor juridice ale modificării, nu în 20 de zile lucrătoare după producerea modificării, cum prevede acum Codul Muncii, efectele producându-se pentru viitor şi nu retroactiv, cum este stipulat în prezent.
4) - Guvernul vrea să le acorde angajatorilor sancţionaţi pentru muncă nedeclarată posibilitatea de a achita jumătate din minimul amenzii aplicate pentru muncă nedeclarată, dacă o plătesc în 48 de ore de la comunicare.
În acest sens, Guvernul propune completarea articolului 260 din Codul Muncii cu un nou alineat: „Contravenientul poate achita în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la alin. (1) lit. e-e 3, inspectorul de muncă făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal".
5) - Amenzi pentru angajatorii care nu respectă noile reguli aduse de Codul Muncii, enumerate mai sus.
- primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă în ziua anterioară începerii activităţii de către aceştia se sancţionează cu amendă de la 10.000 de lei la 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată de Inspecţia Muncii în această situaţie.
- primirea la muncă a unei persoane fără înregistrarea raportului de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii angajatului se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană în această situaţie.
- primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană în această situaţie.
- primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parțial se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei pentru fiecare persoană identificată în această situaţie, în urma controalelor Inspecţiei Muncii.
6) - Obligaţii şi reguli clare pentru angajatori privind evidenţa timpului lucrat efectiv de angajaţi.
Articolul 119 din Codul Muncii se modifică şi va avea următorul cuprins: „Angajatorul are obligaţia de a ţine la locul de muncă evidenţa orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidenţierea orei de începere şi a celei de sfârşit a programului de lucru, şi de a supune controlului inspectorilor de muncă această evidenţă, ori de câte ori se solicită acest lucru”. În prezent, articolul 119 din Codul Muncii spune că "Angajatorul are obligaţia de a ţine evidenţa orelor de muncă prestate de fiecare salariat şi de a supune controlului inspecţiei muncii această evidenţă ori de câte ori este solicitat".
- Citește aici Codul Muncii în vigoare
- Citeşte aici proiectul de modificare a Codului Muncii
