Absurd şi arogant, zâmbetul premierului Boc, care, la întrebarea unui reporter tv privind plata unor drepturi legale, a ricanat: Bugetul n-are bani. De peste un an auzim placa asta: nu-s bani de pensii, nu-s bani de salarii, împrumuturile externe se scurg în aceste găuri negre. De acord, Tăriceanu a risipit la sfârşit de mandat vreo 3 miliarde de euro. S-a descoperit – iar fenomenul continuă – şi că înalţi funcţionari încasează zeci de mii de euro lunar, încercându-se perpetuarea acestui jaf. Pensiile “nesimţite” n-au fost rapid ajustate printr-o reglementare ad-hoc a contributivităţii (în unele sectoare, contribuţia nici nu va fi personală, ci va fi achitată tot de stat) sau prin intervenţii fiscale adecvate şi echitabile, proiectul de Lege a pensiilor lovind numai în amărăşteni.
Boc şi Vlădescu repetă papagaliceşte că 1,5 miliarde de euro pe an s-au dus în pensii. Dar restul uriaşelor împrumuturi externe şi interne, celelalte multe miliarde unde s-or fi dus? Numai în ultima lună, datoria externă a crescut cu 3 miliarde de euro. Fără să le crape obrazul, guvernanţii omit o chestiune elementară. Bugetul de asigurări sociale s-ar susţine singur, dacă – aşa cum face majoritatea companiilor private – companiile de stat ar depune contribuţiile, altminteri reţinute de la salariaţi. Dar Compania Naţională a Huilei, un singur exemplu, e datoare la buget 3,6 miliarde de lei. Sunt vreo 300 de mari rău-platnici cu capital de stat, iar Finanţele nu-i execută. După cum nu-s capabile să aducă la suprafaţă nici evazioniştii, economia neagră echivalând o treime din PIB. Nu-s bani? Ar fi, dar Boc nu-i vede. E mai simplu să pui pensionarii la zid, să trimiţi zilnic în şomaj 1.000 de oameni şi să le plăteşti indemnizaţiile din împrumuturi împovărătoare.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro