Șeful ANI, Bogdan Sticlosu, despre deciziile CCR, amendamentul „Fritz” și presiunile politice: „Publicarea declarațiilor de avere, un instrument important pentru activitatea Agenției”

Deciziile CCR și echilibrul dintre viața privată și transparență

În ceea ce privește decizia CCR referitoare la publicarea declarațiilor de interese financiare, Bogdan Sticlosu a punctat că este necesară o analiză atentă a motivării instanței înainte de stabilirea pașilor următori.

Pentru ANI, prioritatea rămâne identificarea unor soluții legislative care să păstreze un echilibru corect între protecția dreptului la viață privată și necesitatea legitimă de transparență în exercitarea funcțiilor publice.

În același timp, șeful instituției a recunoscut că accesul public la aceste date a sprijinit substanțial activitatea de investigație, generând sesizări confirmate ulterior și facilitând anchetele jurnalismului de investigație.

„Publicarea declarațiilor de avere și de interese a fost și este un instrument important pentru activitatea Agenției, deoarece transparența permite societății să observe anumite situații care, ulterior, pot face obiectul unei verificări instituționale. De-a lungul timpului, Agenția a primit sesizări și informații relevante rezultate din analiza publică a declarațiilor, inclusiv sesizări care, în urma verificărilor efectuate de ANI, s-au confirmat și au condus la soluții cu impact. Nu trebuie ignorat nici rolul jurnalismului de investigație”, a spus Bogdan Sticlosu.

Impactul amendamentului „Fritz” și diferența dintre fapte

Referitor la prevederea prin care aleșii locali își pierd mandatul, Sticlosu a precizat că în sistemele informatice ale Agenției figurează în prezent 122 de persoane care au aplicată interdicția de trei ani de la încetarea mandatului sau a funcției.

În ceea ce privește situația persoanelor cărora li se aplică interdicția de 3 ani de la încetarea mandatului sau a funcției publice, în sistemele Agenției sunt în prezent 122 de persoane care au acest atribut”, a transmis Bogdan Sticlosu.

Dintre acestea, au fost identificate 47 de persoane care au depus declarații de avere și interese, cazurile fiind în analiză raportat la data la care rapoartele de evaluare au rămas definitive.

Șeful ANI a subliniat că instituția nu monitorizează apartenența politică a celor verificați, focalizându-se exclusiv pe riscul de integritate.

De asemenea, el a explicat distincția dintre incompatibilitate (care poate reprezenta suprapunerea formală a două calități, precum deținerea unui PFA) și conflictul de interese, unde decizia publică este influențată direct de un interes personal, afectând grav credibilitatea instituției.

Big Data și volumul uriaș de muncă la ANI

Din punct de vedere operațional, ANI gestionează un volum masiv de date. În cursul anului 2025, la Agenție au fost transmise aproximativ 850.000 de declarații de avere și de interese, depuse de 350.000 de deponenți unici.

Verificarea acestora se bazează pe o soluție de Big Data dotată cu alerte automatizate, care ajută la reducerea timpilor de soluționare și la detectarea timpurie a tiparelor de risc.

În prezent, un inspector de evaluare are în lucru între 160 și 200 de dosare, în timp ce sistemul PREVENT detectează lunar zeci de incidente de integritate în achizițiile publice, gestionate în termene de doar trei zile de o echipă restrânsă de specialiști.

Relația cu mediul politic și independența instituțională

Întrebat despre presiunile externe, Bogdan Sticlosu a recunoscut că o instituție de integritate se confruntă inevitabil cu atenție și presiuni din spațiul politic sau mediatic.

„Aș spune că relația cu mediul politic este una care trebuie privită cu foarte multă atenție. Consider că instituția este supusă, uneori, unor presiuni care provin din spectrul politic, atât prin intermediul spațiului public și al mass-media, cât și prin diferite mecanisme administrative și birocratice”, a declarat Bogdan Sticlosu.

Cu toate acestea, el a reamintit că funcția de conducere la ANI se ocupă prin concurs scris și susținerea unui plan de management, nu prin negociere politică, fapt ce garantează independența deciziilor.

În viziunea sa, viitorul Agenției depinde de utilizarea tot mai inteligentă a tehnologiei pentru a identifica și preveni riscurile de integritate înainte ca acestea să producă efecte în administrație.

Cine e Bogdan Sticlosu

Senatul l-a numit pe Bogdan Alexandru Sticlosu în funcția de președinte al Agenției Naționale de Integritate (ANI) pentru un mandat de 4 ani, în urma votului din plen, pe 26 mai.

Decizia vine după ce Consiliul Național de Integritate (CNI) a validat rezultatele examenului organizat pentru ocuparea acestei poziții, candidat admis fiind declarat fostul vicepreședinte al instituției.

Propunerea a fost înaintată plenului de Comisia juridică a Senatului, în temeiul articolului 150 din Regulament. Până la votul din Parlament, Bogdan Sticlosu a deținut funcția de vicepreședinte al ANI și a asigurat conducerea interimară a autorității.

Bogdan Sticlosu a preluat interimatul la șefia Agenției Naționale de Integritate în luna iunie a anului trecut, odată cu expirarea mandatului fostului președinte, Florin Moise. În trecut, el a ocupat și poziția de consilier al fostului prim-ministru PSD Mihai Tudose.

Numirea sa la conducerea plină a instituției vine după o procedură de selecție cu istoricul ei. La o sesiune anterioară a concursului organizat de CNI — organism aflat sub autoritatea Senatului și format din reprezentanți ai partidelor parlamentare și ai societății civile —, niciunul dintre cei trei candidați înscriși nu a reușit să obțină baremul de trecere la proba scrisă, printre aceștia numărându-se și Sticlosu.

După reluarea examenului și validarea rezultatelor obținute la noua sesiune pe 14 mai, procedura administrativă a fost finalizată prin avizul Comisiei juridice și votul decisiv din plenul Senatului, oficializând astfel mandatul de patru ani la conducerea instituției de integritate.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro