Serviciile publice din Iași, între răfuieli politice și indemnizații de lux: bugete neaprobate și procese la orizont
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Companiile subordonate Primăriei Iași funcționează fără bugete aprobate pentru anul 2026, o situație fără precedent care blochează investițiile și pune presiune pe servicii esențiale precum transportul public, salubritatea și termoficarea.
Cuprins:
La mijloc este o răfuială politică, dar există și o miză financiară: mai mulți consilieri locali vor reducerea indemnizațiilor șefilor de instituții, care au încasat ani la rând venituri lunare de mii de euro.
Unii directori se gândesc deja să dea în judecată Consiliul Local (CL) pentru a forța aprobarea bugetelor, ceea ce, de asemenea, ar fi o premieră. „Suntem victime colaterale ale unui război politic”, a susținut unul dintre directori.
Mărul discordiei: cât încasează șefii companiilor
Disputa a pornit de la indemnizațiile de mii de euro încasate ani la rând de directori și membrii consiliilor de administrație (CA). De regulă, un director ajungea la o indemnizație lunară de 3.000-4.000 de euro, iar în conturile unui membru CA suma era la jumătate. Acte normative succesive aprobate de Guvernul Bolojan au dus la diminuări, dar acestea se aplică etapizat.
Sub autoritatea Primăriei Iași funcționează șase societăți cu servicii de interes general: Compania de Transport Public (CTP), Salubris (salubritate), Servicii Publice Iași (SPI, spații verzi), Citadin (întreținere drumuri), Termo-Service (apă caldă și căldură) și Ecopiața (piețe agroalimentare). În 2026, bugetul cumulat al acestora ajunge la 690 de milioane de lei, iar peste jumătate din sumă reprezintă cheltuieli de personal. Societățile au în jur de 3.500 de angajați.
Consilierii locali au respins recent bugetele, doar reprezentanții principalului partid de guvernare locală (PNL), alături de PMP și AUR, votând în favoarea acestora. Celelalte partide (PSD, USR și CURAJ) s-au abținut sau au respins proiectul. Teoretic, la Iași funcționează o alianță locală PNL-PSD-PMP care are suficiente voturi pentru a aproba astfel de proiecte, dar PNL și PSD au intrat în conflict după ce lideri liberali au denunțat acordul local.
La votul de la finalul lunii mai, decisivă a fost opțiunea negativă a PSD, motivată de cuantumul indemnizațiilor. USR, cu care PNL vrea să intre în alianță, a avut o poziție similară. CURAJ, partidul fostei deputate Cosette Chichirău, a fost singurul care a votat „împotrivă”, invocând și numeroase alte probleme care țin de funcționarea societăților în ansamblul lor.
„Considerăm că este nevoie de mai multă responsabilitate financiară în cheltuirea banului public. E nevoie, mai ales în actualul context economic, de mai multă chibzuință. Să strângem cureaua, vorba românului. Iar societățile din subordinea Primăriei Iași nu trebuie să facă excepție”, a comentat Bogdan Crucianu, liderul de grup al consilierilor PSD.
El a adăugat că trebuie eliminate sinecurile din CA-uri, iar remunerațiile să fie calculate în funcție de responsabilități, performanțe și salariile practicate în domeniile de activitate vizate. „Votul nostru negativ pe bugetele societăților subliniază această necesitate”, a completat Crucianu.
Care sunt consecințele neaprobării bugetelor
Directorii societăților intervievați de Libertatea au indicat două consecințe principale ale neaprobării bugetelor: sincope în activitatea curentă (cheltuielile sunt plafonate) și blocarea investițiilor. Salariile pot fi plătite, dar nu pot fi majorate și nu se pot achita prime de performanță sau sporuri noi.
Există și particularități. Termo-Service gestionează sistemul de termoficare, dar, în același timp, este și singura societate care activează pe o piață concurențială. Compania administrează 25.000 de apartamente (1.700 aparțin Primăriei), ceea ce înseamnă o cotă de piață de peste 20%. Potrivit lui Alin Aivănoaei, director al societății, lipsa bugetului a creat o „vulnerabilitate” și o tendință ca alți competitori să preia din imobilele administrate de Termo-Service.
„Este un fenomen care se propagă în piață, sunt concurenți care merg la asociații de proprietari și le spun «ați văzut, intră în faliment, nu au buget»”, a adăugat Aivănoaei.
Alte trei societăți (Salubris, CTP și SPI) nu pot crește salariile cu rata inflației (6,5%). Acestea fac parte din lista scurtă de 47 de companii de stat de la nivel național în cazul cărora guvernul a aprobat astfel de majorări. Companiile sunt și cei mai mari angajatori: peste 2.700 de salariați, respectiv aproape 80% din totalul societăților Primăriei.
„Creșterea este mică, dar importantă pentru oameni. Dacă nu facem astfel de majorări, nu suntem atractivi pe piața muncii, riscăm să ne plece oameni. Noi am reușit să mărim salariile în decembrie 2025, dar, apoi, în februarie, acestea iar au scăzut din cauza lipsei bugetului”, a comentat Laurențiu Ivan, director al SPI. El a adăugat că societatea sa, care numără 600 de angajați, este „afectată în mare măsură” și în privința planului de investiții.
Puncte de vedere similare au avut și directorii CTP și Salubris. Aceste două societăți au și altă particularitate: fac parte dintr-o listă de 11 companii propuse de Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) pentru listarea la bursă. „Sunt pus în situația de a nu-mi respecta indicatorii de performanță, dar nu din cauza mea - nu vom putea realiza investițiile atât timp cât nu avem bugetul aprobat”, a declarat Cătălin Neculau, director Salubris.
În ceea ce privește cuantumul indemnizațiilor persoanelor din conducere, toți directorii au susținut la unison că acestea deja au scăzut în urma măsurilor guvernamentale și vor continua să scadă.
O consecință importantă a neaprobării bugetelor constă în neîncasarea de la Primărie a unor subvenții precum diferențele de tarif în cazul prețului gigacaloriei sau gratuitățile la transportul în comun. Acestea sunt de ordinul zecilor de milioane de lei anual.
Se creează premisele unui blocaj în transportul public
Toamna aceasta sunt programate să înceapă la Iași lucrări pentru reabilitarea și extinderea liniilor de tramvai. În două dintre cele mai aglomerate zone ale orașului (Palatul Culturii și Copou) nu vor mai circula tramvaie de capacitate mare. Traseele afectate ar urma să fie deservite de autobuze, dar parcul auto al CTP este limitat: orice vehicul scos de pe un alt traseu va provoca alte probleme. În bugetul pe 2026, operatorul a inclus achiziția de autobuze prin contractarea unui credit de investiții.
„Nu putem iniția procedura de achiziție fără buget. Lucrările la linii vor începe în septembrie, dar bugetul ar trebui aprobat cât mai repede pentru a putea lansa licitația. Va trebui să scoatem de pe traseele afectate 14 tramvaie cu o lungime de 30 de metri. Fără autobuze, nu vom putea asigura serviciul la calitatea pe care și-o doresc cetățenii”, a susținut directorul CTP Cristian Stoica.
În ceea ce privește investițiile, CTP are cele mai mari planuri pentru anul în curs. Pe lângă cele 17 milioane de lei pentru diverse achiziții din venituri proprii, operatorul a prevăzut un credit de investiții de 100 de milioane de lei: 90 de milioane de lei pentru autobuze articulate hibride noi (20 de bucăți) și 10 milioane de lei pentru autobuze articulate rulate (10 bucăți). Acestea din urmă ar urma să înlocuiască tramvaiele retrase de pe trasee.
Exceptând creditul de investiții al CTP care, în fond, reprezintă doar un angajament, investițiile totale ale societăților de pe sub autoritatea Primăriei sunt minime. Acestea reprezintă doar 6,5% din buget (44 de milioane de lei din 690 de milioane de lei).
„În momentul în care nu ai buget nu poți să faci niciun fel de investiție. Iar dacă se întâmplă o defecțiune mai mare într-o piață, noi avem cheltuielile limitate. Într-o situație de urgență, ești pus în fața faptului de a încălca o lege, nu poți lăsa o piață fără curent, apă sau canalizare”, a spus, la rândul lui, Vasile Tiron, director Ecopiața, societate cu cheltuieli de dezvoltare de doar 4% din buget.
Directorii pot fi amendați dacă cresc cheltuielile
Fără un buget aprobat prin hotărâre de CL, directorii companiilor nu pot efectua cheltuieli care depășesc media lunară a anului trecut. Dacă un director face plăți peste limită, atunci acesta riscă amenzi contravenționale de la ANAF.
„Suntem victime colaterale ale unui război politic”, s-a plâns un director care a evitat să-și asume oficial declarația pentru a nu provoca reacții din partea partidelor cu reprezentare în CL.
Unii directori intervievați de Libertatea se gândesc deja să se protejeze juridic prin trimiterea de notificări de risc (imposibilitate de plată și/sau risc de sistare servicii) și să refuze să semneze acte care să-i angajeze la cheltuieli peste plafon chiar dacă vor exista „presiuni publice” în acest sens.
Unii dintre aceștia ne-au precizat că ar putea apela și la alte pârghii juridice: acțiuni în contencios-administrativ („refuz nejustificat de soluționare a unei cereri”) în urma cărora instanța să oblige CL să se întrunească și să voteze bugetul, impunând chiar și eventuale penalități pentru fiecare zi de întârziere.
În ultimele zece zile, au existat mai multe ședințe prin care s-a încercat o mediere între consilieri și societăți, dar deocamdată acestea nu au avut o finalitate.
