Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou Basarabov ocroteşte Bucureştiul

Peste două zile, marţi, 27 octombrie, va fi sărbătorit Cuviosul Dimitrie cel Nou Basarabov, ocrotitorul Bucureştiului. Desemnat, în 1774, ca protector al Cetăţii lui Bucur, acest sfânt este, totuşi, adesea confundat cu un altul, care poartă acelaşi nume: Marele Mucenic Dimitrie, a cărui dată de cinstire e chiar cu o zi înainte, adică mâine, 26 octombrie. Moaştele Cuviosului Dimitrie cel Nou, considerate a fi făcătoare de minuni, sunt păstrate în Catedrala Patriarhală.

Mâine, de la ora 18.00, va vea loc, la Patriarhie, slujba de priveghere dedicată Sfântului Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştiului

Tradiţia bisericească nu cunoaşte multe întâmplări legate de viaţa Cuviosului Dimitrie cel Nou Basarabov. Se pare că a trăit în secolul al XIII-lea sau al XVIIlea, născându- se în satul Basarabi (n.r. – Basarabov, în Bulgaria de azi, la 80 km de Bucureşti), la sud de Dunăre, din părinţi ortodocşi de origine vlahă. În copilărie, mergea cu vitele la păşune.

S-a născut în Basarabi, în Bulgaria de astăzi

Legenda povesteşte că într-una dintre zile, din neatenţie, a călcat peste un cuib de păsări, omorând toţi puii din el. Îndurerat de întâmplare, se spune că şi-a pedepsit piciorul vinovat, mergând cu el desculţ, vreme de trei ani, prin arşiţă, ploaie ori viscol. Bunătatea, smerenia şi iubirea faţă de Dumnezeu şi tot ce e viu i-au caracterizat viaţa. Nu se ştie exact nici când a intrat în mănăstire, nici când a trecut la cele veşnice. Se povesteşte însă că, simţindu- şi sfârşitul aproape, Dimitrie s-ar fi întors pe valea râului Lom, unde se născuse, şi s-a aşezat între două dale de piatră, ca într-un sicriu, aluviunile acoperindu- i trupul pieritor.

După aproape 30 de ani, au început întâmplările minunate. O fetiţă bolnavă de epilepsie l-a visat pe Dimitrie, care i-a promis că o va vindeca, dacă părinţii ei îi vor scoate trupul din prundişul ce-i acoperise rămăşiţele pământeşti. Ceea ce s-a şi întâmplat, după ce oamenii i-au descoperit corpul neputrezit, moaştele sfântului fiind aduse în biserica din Basarabi.

În 1774, în vremea războiului ruso-turc, invazia turcească a determinat credincioşii să mute moaştele în ţara Românescă, cu intenţia de a le duce în Rusia. Ele au rămas, până la urmă, în Bucureşti, fiind duse în catedrala mitropolitană – patriarhală, azi – din Bucureşti, unde sunt păstrate într- o raclă de argint. Sfântul a fost declarat ocrotitor al Capitalei, iar harul său s-a făcut simţit prin numeroasele minuni şi vindecări petrecute de atunci încoace.

Marele Mucenic Dimitrie este protectorul armatei

Mâine, 26 octombrie, credincioşii ortodocşi îl cinstesc pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir, protectorul armatelor.

Fiind unul dintre cei mai populari sfinţi din Răsăritul ortodox, Sf. Dimitrie a trăit în secolul al III-lea, martiriul său având loc în jurul anului 300, în timpul împăraţilor romani Diocleţian şi Maximian. Deşi era gu- vernator al Tesalonicului, localitate din Grecia de azi, Dimitrie şi-a mărturisit făţiş credinţa în Hristos, fiind aruncat în închisoare şi străpuns cu suliţele.

Se spune că, în loc de sânge, din rănile lui a izvorât mir frumos mirositor şi tă- măduitor de boli. Sf. Mare Mucenic Dimitrie este considerat protectorul armatelor, el fiind reprezentat în icoane îmbrăcat în veşminte militare, specifice vremii în care a trăit. Peste 340.000 de români îşi sărbătoresc mâine onomastica, purtând prenumele sfântului martirizat întru Hristos.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE