«Şi eu am cerut să mi se facă testele»

Am ajuns în zona zero a gripei porcine, adică Spitalul “Matei Balş”. Surpriză! Nu eram singura. Alte trei persoane speriate aşteptau să fie examinate. “Îmi curge nasul şi am frisoane”, zice unul din posibilii suspecţi de lângă mine. Nici n-am apucat bine să spun că tuşesc şi că mă doare în gât, că asistentele au şi sărit să mă escorteze până la locul în care urma să mi se facă analize. Primul pas – echiparea. Halat de unică folosinţă şi mască de protecţie pentru nas şi gură. Sunt însoţită îndeaproape de o asistentă care mă “predă” medicilor.

Aici, igienă strictă – nimeni nu face un pas fără halate, mănuşi şi măşti. Începe examinarea cu întrebări fireşti: “Aveţi febră? Aţi avut contact cu vreo persoană care a circulat în străinătate?”. Doctorul scrie de zor pe fişa mea, iar eu abia îmi stăpânesc emoţiile. Mi se recoltează probe din gât şi din nas care vor fi duse în laborator. Nu-mi rămâne decât să aştept rezultatul lor timp de aproape o oră. Până atunci, aflu că şi bărbatul de lângă mine s-a speriat pentru că răcise, iar după apariţia primului caz de gripă porcină s-a alarmat.

“Am venit să văd dacă e grav sau nu. Ca să nu dau boala şi altora”, îmi povesteşte bărbatul din spatele măştii de protecţie. Ora trece şi apare verdictul: negativ! Gata, pot să răsuflu uşurată! Am scăpat! Medicul îmi prescrie doar paracetamol şi plec fericită că nu am gripă porcină.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE