Situl funerar vechi de 100.000 de ani descoperit în Israel ar putea aparține unui subgrup uman timpuriu

Descoperirile din Peștera Tinshemet completează cercetări anterioare din nordul țării

Arheologii cred că au găsit unul dintre cele mai vechi situri funerare din lume într-o peșteră din Israel, unde osemintele bine conservate ale unor oameni preistorici, de circa 100.000 de ani, au fost așezate cu grijă în gropi.

Descoperirile din Peștera Tinshemet, situată în centrul Israelului și publicate într-o revistă academică la începutul acestui an, completează cercetări anterioare din nordul țării și contribuie la o înțelegere mai amplă a originilor practicilor funerare umane.

Obiectele găsite lângă rămășițe, un interes pentru arheologi

Un interes deosebit pentru arheologi îl reprezintă obiectele găsite lângă rămășițe, care ar fi putut fi folosite în ceremonii pentru a onora morții și care oferă indicii despre modul în care strămoșii noștri concepeau spiritualitatea și viața de după moarte.

„Aceasta este o inovație revoluționară uimitoare pentru specia noastră”, a spus Yossi Zaidner, unul dintre directorii săpăturilor de la Tinshemet și profesor de arheologie la Universitatea Ebraică din Ierusalim.

„Este, de fapt, prima dată când vedem începuturile acestui tip de comportament”.

Scheletele au fost găsite în gropi și așezate atent în poziție fetală. Multe dintre ele erau însoțite de obiecte precum pietricele de bazalt, resturi de animale sau fragmente de ocru – un pigment roșiatic obținut din roci bogate în fier.

Unele dintre aceste obiecte proveneau de la sute de kilometri distanță și nu aveau o utilitate practică în viața de zi cu zi, ceea ce i-a determinat pe experți să creadă că făceau parte din ritualuri funerare.

O privire asupra primelor înmormântări umane

Peștera Tinshemet, o deschidere întunecată în colinele centrale ale Israelului, este locuită de lilieci de fructe. În interior și în jurul ei se află o movilă de piatră pe care Zaidner o numește „unul dintre cele mai importante trei sau patru situri pentru studierea evoluției și comportamentului uman în Paleolitic”.

Epoca Paleolitică, fiind cunoscută și ca Epoca Pietrei datorită apariției uneltelor de piatră, a durat de acum circa 3,3 milioane de ani până în urmă cu aproximativ 10.000 de ani. Peștera Tinshemet aparține Paleoliticului Mijlociu, între circa 250.000 și 30.000 de ani în urmă.

Unele dintre principalele rezultate ale cercetărilor au fost publicate în martie în revista Nature Human Behavior. Printre descoperiri se numără rămășițele a cinci oameni timpurii: două schelete complete și trei cranii izolate, însoțite de alte oase și dinți.

De asemenea, au fost identificate peste 500 de fragmente de ocru roșu și portocaliu, pigment obținut prin încălzirea rocilor bogate în fier la o anumită temperatură – o dovadă că oamenii preistorici aveau capacitatea de a crea obiecte decorative.

„Aici vedem un set complex de comportamente, care nu țin doar de hrană și supraviețuire”, a spus Zaidner.

Conservare excepțională și noi perspective

Situl este important pentru arheologi deoarece climatul local a conservat foarte bine oasele, uneltele și podoabele, spre deosebire de alte regiuni unde astfel de vestigii s-au pierdut în timp.

Potrivit profesorului Christian Tryon de la Universitatea din Connecticut, această conservare s-a datorat în mare parte stratului gros de cenușă provenită de la focuri frecvente, posibil folosite în ritualuri, combinată cu ploaia și calcarul acid al regiunii. Unul dintre schelete era atât de bine păstrat încât arheologii au putut observa cum degetele erau împreunate, cu mâinile așezate sub cap.

Descoperirile de la Tinshemet confirmă tipare observate anterior în nordul Israelului, la peșterile Skhul și Qafzeh, unde au fost identificate înmormântări similare. Cercetătorii cred acum că în această perioadă practicile funerare au început să devină mai răspândite, marcând o schimbare în modul în care oamenii timpurii își tratau morții.

O punte între specii umane

În preistorie, Israelul a fost o zonă de contact între neanderthalienii din Europa și Homo sapiens din Africa. În zonă au fost identificate și alte subgrupuri de oameni timpurii, iar arheologii cred că aceste grupuri au interacționat și chiar s-au încrucișat. Analizele scheletelor de la Tinshemet sunt în desfășurare, dar nu este clar încă dacă aparțineau neanderthalienilor, oamenilor moderni timpurii, unei populații hibride sau altei ramuri umane.

Israel Hershkovitz, antropolog fizic la Universitatea din Tel Aviv și codirector al sitului Tinshemet, a subliniat importanța acestor descoperiri:

„Conceptul de cimitir în viața preistorică simbolizează un fel de teritoriu – o revendicare asupra pământului în care sunt îngropați strămoșii”.

De asemenea, arheologii danezi au făcut o descoperire remarcabilă în nord-vestul țării – un sit preistoric care seamănă cu celebrul Stonehenge din Anglia. Structura, datând din neoliticul târziu, are aproximativ 4.000 de ani vechime și a fost găsită în timpul lucrărilor de construcție în orașul Aars, potrivit AFP.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE