Singura soluție eficientă în cazul întâlnirii cu ursul; verdictul experților despre fluiere și sprayul cu piper. Cât de sigure sunt traseele montane din Bucegi

De teama unor plângeri penale pentru abuz în serviciu, primarii din județ evită să ia decizia finală, a împușcării animalelor sălbatice, deși o astfel de hotărâre radicală este reglementată de lege. În aceste condiții, întâlnirea cu ursul în timpul unei drumeții organizate pe traseele marcate din munții Bucegi sau Baiului crește în probabilitate. 

„Te poți întâlni cu ursul mai pe peste tot”

Nu există nicio instituție a statului român care să garanteze siguranța turiștilor nici măcar pe un traseu de creastă, cu atât mai puțin în pădure. În plus, nimeni nu se hazardează să ofere o metodă anume, un tipar de comportament care să asigure alungarea unui animal sălbatic din calea omului. 

Există două curente de opinie în rândul oamenilor care trăiesc și lucrează pe munte. Unii susțin că s-a creat o psihoză nejustificată cu privire la agresivitatea urșilor care a generat un comportament periculos al drumeților, în timp ce alții solicită vigilență maximă și evitarea zonelor frecventate de animalele sălbatice.  

Trebuie făcută o diferență între întâlnirea cu ursul și pericolul de atac, dar, având în vedere ce s-a întâmplat în ultimul an, nu mai băgăm niciunul mâna în foc. Te poți întâlni cu ursul mai pe peste tot și cu atât mai mult în perioada aceasta, când animalele abia au ieșit din iarnă, sunt înfometate și o să iasă și mai mult să caute, să mișune peste tot după hrană”, spune Ada Sârbu, șefa Serviciului Salvamont Sinaia.

Recomandări

Război Israel-Iran, ziua a opta: Schimbarea regimului în Iran și uciderea lui Khamenei ar fi inacceptabile, afirmă Rusia

Este o idee preconcepută că ursul nu ajunge până în vârf de munte, pe creastă sau în gol alpin, susțin salvamontiștii din Prahova, care postează pe rețelele de socializare aproape zilnic imagini cu urșii surprinși atât pe platoul Bucegilor cât și în preajma traseelor de escaladă.

„E adevărat că urșilor nu le place să se expună așa de tare, să poată fi văzuți sau surprinși, fiind vorba de deschidere foarte mare, să nu aibă unde să se ascundă. Dar, da, urșii ies și în golul alpin. Ursul nu stă doar în pădure”, spune Ada Sârbu.

Toate traseele turistice străbat teritoriul ursului

În momentul în care este organizată o drumeție în zona alpină, trebuie plecat de la ideea că toate traseele turistice străbat teritoriul ursului. Nu există o potecă, un drum, o vale pe care ursul sau alte sălbăticiuni să o evite. 

„Este o loterie. E vorba despre norocul sau de ghinionul fiecăruia în parte. Platoul Bucegilor, de exemplu, este plin de urme de urs. I-am întâlnit inclusiv pe traseele de alpinism, de escaladă, pe Valea Spumoasă, aproape de Valea Caraiman. Cum s-a suit acolo și pentru noi e o enigmă. Ursul are capacitățile fizice să se cațere incredibile”, avertizează Claudiu Vasilescu, unul dintre cei mai experimentați salvamontiști din Bușteni.

Recomandări

Ce cred economiștii despre creșterea taxelor agreată de coaliția de guvernare: România va intra în recesiune. În 2027 o luăm de la capăt cu impozite noi

Drama din Jepii Mici

La începutul lunii iulie 2024, o tânără din Iași, în vârstă de 19 ani, a murit după ce a fost atacată de un urs când se afla pe traseul Jepii Mici din Masivul Bucegi. Este unul dintre cele mai populare trasee din Prahova, care pornește din Bușteni și duce spre cabanele Caraiman și Babele sau la Crucea Eroilor. 

Este un traseu tehnic, dificil, cu porțiuni de cățărare pe poteci înguste și accidentate, asigurate cu lanțuri și cabluri fixate în stâncă. Pe un astfel de traseu concentrarea la drum este maximă, iar vigilența turiștilor față de ceea ce se întâmplă în jurul lor poate fi redusă. Apariția unui animal sălbatic generează panică și reacții necontrolate care pot fi fatale. Cel mai mare risc este ca agitația provocată de un grup de turiști să producă pagube celorlalți oameni aflați pe traseu. 

„De multe ori, în astfel de situații, nu se cunosc toate detaliile. Eu, acum două săptămâni, am urcat la Omu. În fața mea era o ursoaică și trei pui care se duceau în treaba lor. M-au văzut. Mai jos am filmat un alt urs, într-o poiană. Dar ce se poate întâmpla? Dacă eu m-aș fi întâlnit cu urșii aceștia și în fața mea ar fi trecut un grup de adolescenți, care văzând ce probleme sunt, ar fi încercat să-l sperie, să dea cu petarde, să-l hăituiască, cred că ursul acela fugea descreierat de frică, la vale, dădea peste mine care urcam și cred că mă făcea praf. Nu din agresivitate, ci să scape. Eu am mai vorbit și cu ciobani atacați de urși. I-am întrebat ce au făcut de au fost atacați. Și mi-a spus că s-au dus să ia puiul. Eu zic că ursul e ca și omul, te ține minte, mai ales dacă e din zona aia și ești numai tu pe acolo”, spune Sergiu Olteanu, meteorolog la stația meteo Vârful Omu și ghid montan.

Recomandări

Dispută între Nicușor Dan și Ilie Bolojan, la consultările de la Cotroceni. Premierul nu va fi desemnat astăzi

Zonele preferate de urs

Stăpânirea de sine este esențială, spune Sergiu Olteanu. Cu cât ești mai speriat, devii mai agitat și implicit aceeași atitudine o va avea și animalul care se va simți încolțit, agresat și va ataca.

„Cu cât ești mai relaxat și mai liniștit, cu atât e mai bine. Nu te expui, dar nici așa, să se creeze o psihoză. Eu vin de pe traseu și 80% dintre persoanele cu care m-am întâlnit m-au întrebat dacă nu mi-e frică de urs, ce fac dacă mă întâlnesc cu ursul. Nu mă întreabă cum e traseul, cât e de greu, nu. Mă întreabă dacă m-am întâlnit cu ursul”, spune Sergiu Olteanu.

Meteorologul spune că, în Bucegi, ursul preferă zonele de etaj intermediar unde este pădure cu stâncă, pentru că spațiul îi oferă atât adăpost, în grote, dar și hrană, fructe de pădure, rădăcini și iarbă.

„Mult mai rapid poți întâlni ursul la nivelul acesta, unde se îmbină pădurea cu zona alpină, decât în pădure. Eu nu pot să zic că în pădure am văzut mai des ursul decât pe etajele superioare. Acum, de exemplu, ursul trece de pe o vale pe alta, de pe văile nordice spre cele sudice, chiar pe la Vârful Omu, pentru că acolo găsește deja iarbă, roade rădăcini. Ursul nu e numai carnivor. 

De multe ori urmăresc ursul cu orele. Îl văd cum râmă și scormonește și mănâncă plante și rădăcini. Stau des pe bancă în fața cabanei de la Omu. Am văzut des ursoaica cu pui la șase, șapte metri mai jos de mine. A fost suficient să bat din palme, ușor, și ea și-a luat puii, i-a mânat și s-a băgat cu ei în Valea Morarului. Nu avea treabă cu mine”, explică Sergiu Olteanu.

Ghidul montan susține că posibilitatea să dai „nas în nas” cu ursul pe un traseu montan este mică, chiar exclusă, animalul preferând să evite omul.

„Ursul te simte cu mult timp înainte. Am mai pățit să dau peste, dar n-a fost chiar nas în nas. Veneam cu bicicleta la vale, cu 60 de kilometri la oră, era o curbă, sufla vântul din spatele lui, nu m-a auzit. Dar, de regulă, atunci când tu vezi ursul, el te-a simțit cu mult înainte, și nu de o secundă, două. În mod normal ursul te evită. Am văzut și chiar filmat cum o ursoaică își mâna puii spre o grotă, în momentul în care m-a simțit în apropiere. Eu am trecut și abia apoi și-a scos puii din adăpost. E ca o mamă cu copiii. Nu îi lasă să se joace lângă pericol. Am văzut cum îi învață să evite omul”, spune Sergiu Olteanu.

https://www.facebook.com/reel/1138184183973383

Cum te aperi de urs

În mediul online au fost promovate, în ultimii ani, tot felul de metode date ca salvatoare de furia animalului sălbatic. Realitatea este că nu există o procedură clară care să garanteze siguranța omului în fața unui urs aflat în mediul lui natural. Sprayul cu piper, fluierul sau zgomotele stridente (petarde), avansate ca arme antiurs pot face mai mult rău, pot agasa animalul și chiar îl pot determina să atace.

„Pe munte sunt foarte rare cazurile să nu ai vânt. Dacă ai vântul din față, tot piperul îl ai tu în ochi, nu ursul. Sunt spray-uri al căror jet poate ajunge la 7-10 metri. Dar oamenii nu-l testează acasă să vadă cum se folosește. Mai întâi este o siguranță de care trebuie să scapi, apoi dacă ții mai mult apăsat tubul se termină imediat și ce faci? Dacă ai dat și cu spray, poate ți-a venit și ție piperul în ochi, ai mai și enervat ursul…”, spune ghidul montan.

Vezi mai multe sfaturi despre cum să te aperi de urs!

De ce este nerecomandat fluierul

Zgomotele puternice, muzica dată la maximum, strigăte sau urlete și chiar fluieratul agresiv, insistent, nu sunt recomandate în pădure, în ciuda sfaturilor primite de la diverse persoane care dau ca măsură sigură astfel de reacții pentru alungarea urșilor din cale. 

Este suficient ca turiștii să vorbească între ei, chiar să pună muzică la telefon, la un volum normal, chiar să bată din palme, pentru că orice alt sunet strident ar putea să agaseze animalul, să-l agite și să-l determine să-și schimbe brusc comportamentul și chiar să atace.

„Mult mai rău faci! I-am văzut pe mulți că au fluier la gât. Păi, tu, când te apuci să fluieri, ursul ăla de mult, de mult te-a simțit. Dacă ursul ar vrea să atace oamenii, n-ar sta tot timpul pe traseele turistice?”, explică Sergiu Olteanu.

În concluzie, singura „armă” care poate avea succes în cazul unei întâlniri cu ursul este stăpânirea de sine. Orice gest isteric, necontrolat va agita și mai mult animalul sălbatic, riscul iminent fiind atacul violent.

Peste 20 de alerte într-o lună, doar în Prahova

De la începutul lunii mai și până în prezent, în județul Prahova au fost emise peste 20 de avertizări prin sistemul RO-Alert, pentru a semnala prezența urșilor în zone publice, potrivit unui comunicat remis de Inspectoratul pentru Situații de Urgență Prahova. 

Localitățile vizate au fost Sinaia, Bușteni, Azuga, Câmpina, Cornu, Aluniș, Breaza și Provița. Sunt atât zone turistice tradiționale, dar și altele intrate recent în circuit, odată cu amenajarea traseului de drumeție și ciclism, Via Muntenia. 

Astfel de alerte nu se lansează pentru a semnala prezența ursului în pădure, chiar dacă acolo este un traseu turistic marcat. Mesajul RO-Alert anunță apariția animalului sălbatic exclusiv în zonele locuite.

Frecvența cu care sunt emise alertele de urs a devenit sâcâitoare, chiar și câte trei, patru pe zi, iar localnicii au devenit imuni.

Inclusiv autoritățile sunt conștiente de lipsa de eficiență a mesajelor de avertizare și le cer oamenilor să nu dezactiveze aplicația Ro-ALERT de pe telefon. 

„În acest context, cetățenii sunt îndemnați să nu dezactiveze alertele RO-Alert de pe telefon, să nu se deplaseze spre locul indicat în mesajul de alertă, să circule în grupuri și să rămână sau să se adăpostească în locuri care să prezinte siguranță.

Dacă sesizează prezența unui urs în locuri publice nu trebuie să se apropie de animal, nu trebuie să încerce să îl hrănească sau să-l fotografieze ori să-l filmeze.

Îi sfătuim să părăsească zona, încercând să își mențină calmul și să sune la numărul unic pentru apeluri de urgență 112, pentru a semnala autorităților prezența animalului sălbatic într-o zonă publică. 

În cel mai scurt timp după apel, la locul indicat este mobilizat un echipaj de paramedici SMURD, de la cea mai apropiată subunitate de pompieri, pentru asigurarea zonei, în același timp fiind alertate și celelalte autorități competente”, se arată în comunicatul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Prahova.

Nu mai este loc în România pentru relocare

Viorel Mihălcioiu, inspector șef al Gărzii Forestiere Ploiești, a precizat, pentru Libertatea, că în județul Prahova numărul de urși este de trei ori mai mare decât efectivul optim. În anul 2024 au fost recoltați (împușcați) patru urși, trei din zona stațiunii Sinaia și unul în comuna Cosminele. Mihălcioiu a explicat că în România relocarea unui urs a devenit o soluție imposibil de aplicat.

„De relocat nu ai unde să-i relochezi, pentru că toată țara e plină. Avem estimări că în România sunt la ora actuală 10.500 – 12.000 de urși față de un optim de 4.500 asta spune totul. Sunt mulți, asta este principala problemă, cam de trei ori decât optimul. Ar trebui să fie cel mult doi urși la mia de hectare de pădure, pe arealul de la dealuri la munte, nu la câmpie și dealuri joase. Recoltarea (n.r. – împușcarea) se face cu prudență, până la urmă animalele astea nu au nicio vină, dar totuși, nu e normal ca într-o stațiune să stai cu frică, să nu poți ieși la plimbare. Trebuie luate măsuri”, susține Viorel Mihălcioiu. 

Primarii se tem să decreteze împușcarea

Șeful Gărzii Forestiere Ploiești spune că inclusiv primarii au ajuns să se teamă să dea ordinul final de împușcare a ursului care a coborât frecvent în localitate, de teama plângerilor penale pentru abuz în serviciu.

„Primarilor le este frică să nu li se facă plângere penală pentru abuz în serviciu. Sunt foarte reticenți în a lua măsura finală, mă refer la eutanasiere, deși ursul a intrat în localitate de trei ori. Primarul sau viceprimarul hotărăște, ia măsura finală, dar se consultă cu comisia din care face parte un gestionar al fondului de vânătoare, jandarmi, medic veterinar. 

Nu primarul își asumă tot, el discută cu membrii acestei comisii și cad de acord dacă e vorba de pericol. Este o procedură graduală, întâi îl alung, apoi îl capturez și abia apoi îl eutanasiez. Avem în Prahova un primar cu dosar penal făcut la plângerea unei persoane pentru că a luat măsura împușcării”, spune Mihălcioiu.

Șeful Gărzii Forestiere Ploiești a precizat că Sorin Popa, edilul orașului Comarnic, are dosar penal pentru împușcarea unui urs, la plângerea făcută de fostul senator Marius Marinescu, președintele Federației pentru Protecția Animalelor și Mediului.

Foto: Inquam Photos / George Călin

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro