SONDAJ. Ce i-ar face pe o mare parte dintre românii care nu vor să se vaccineze să-și schimbe părerea
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cei mai mulți dintre cei anti nu sunt chiar anti. 63% dintre cei 31% care nu vor să se vaccineze admit că ar putea să-și modifice opțiunea. Acestea sunt concluziile unui sondaj IRES din această lună. În plus, ei au aceleași temeri, de pildă de reacții adverse, care se regăsesc și la o parte dintre cei care sunt de acord să se imunizeze. Cum ar arăta temele și argumentele care i-a convinge să-și schimbe opinia, potrivit sociologilor de la Cluj?
Cuprins:
- De ce nu vor să se vaccineze
- Care este profilul celor care nu vor să se vaccineze sau sunt nehotărâți
- Mai slab informați cu privire la aspectele care țin de sănătate
- Expert în sănătate publică: Nucleul dur antivaccinist e undeva la 12%
- Medicul de familie și copiii pot influența deschiderea spre vaccinare
- De ce vor să se vaccineze cei care spun „Da”
- Care sunt temerile celor care vor să se vaccineze
- Câți s-ar mai vaccina anul viitor, dacă vaccinul nu ar mai fi gratuit
O bună parte dintre românii care susțin că sigur nu se vor vaccina contra COVID-19 sau că probabil nu o vor face spun și că și-ar putea schimba părerea, arată datele unui sondaj IRES realizat la jumătatea lunii ianuarie.
Astfel, potrivit cercetării, 63% dintre cei 31% care nu vor să se vaccineze admit că ar putea să-și modifice opțiunea. Pe lista motivelor pentru care ar face asta se numără:
- Primirea de informații detaliate, pe înțelesul populației - 18%
- Să fie un vaccin sigur/eficace/de încredere - 16%
- Informații/reacții de la persoanele care s-au vaccinat - 14%
- Obligativitatea vaccinării/condiționarea unor activități - 12%
- Trecerea timpului - 10%
- Eficiența dovedită a vaccinării unui număr mare de persoane - 7%
- Îmbolnăvirea cu COVID-19 - 6%
- Lipsa reacțiilor adverse - 5%
De ce nu vor să se vaccineze
Atunci când cei 31% sunt întrebați de ce NU vor să se vaccineze, principalele motive pe care le invocă aceștia sunt:
Care este profilul celor care nu vor să se vaccineze sau sunt nehotărâți
„Analiza noastră arată că persoanele care se poziționează antivaccinare sau cele nehotărâte până la acest moment sunt mai «digitalizate», în sensul în care acestea utilizează în proporții mai ridicate internetul și rețelele de socializare decât persoanele care sunt provaccinare, iar pentru cei pro-vaccinare, televiziunea este mediul favorit de informare atunci când vorbim despre sănătate”, susține sociologul IRES Sergiu Rusu, într-o analiză a cercetării.
„Ambele tendințe sunt explicabile prin faptul că populația provaccinare este mai numeroasă în rândul persoanelor de peste 51 de ani și mai ales în rândul celor de peste 65 de ani, acolo unde, mai ales dacă ne gândim la mediul rural, în România nu putem vorbi despre o alfabetizare digitală”, adaugă acesta.
Mai slab informați cu privire la aspectele care țin de sănătate
Potrivit analizei IRES făcute asupra antivacciniștilor pe baza sondajului, aceștia:
- sunt mai slab informați cu privire la aspectele care țin de sănătate;
- se informează cu privire la sănătate în mod egal de la televiziune și de pe internet;
- au o încredere scăzută în vaccinurile de orice fel, având cea mai mică rată de imunizare cu alte vaccinuri decât cele obligatorii;
- declară în proporții mai ridicate că au avut reacții adverse la imunizările anterioare;
- pe de altă parte, o proporție semnificativă nu își aduce aminte DACĂ a avut efecte adverse la vaccinurile anterioare;
- au o experiență mai redusă cu COVID-19 și sunt mult mai puțin îngrijorați ca ei sau alți membri ai familiilor lor să se infecteze cu COVID-19;
- sunt mult mai puțin expuși mesajelor din campania de informare publică privind vaccinarea anti-COVID-19 și cred despre campania de vaccinare că este slab organizată, fiind sceptici că aceasta va avea succes în atingerea obiectivelor asumate, respectiv au îndoieli că aceasta se va desfășura în mod corect, cu respectarea priorității categoriilor de populație;
- au mai puțină încredere că vaccinarea este sigură, eficace și necesară pentru ridicarea restricțiilor.
Cercetarea IRES mai arată că una din 5 persoane care astăzi sunt ANTIVACCINARE ar fi dispusă să se vaccineze peste un an, dacă va fi nevoie. „Aceste cifre ne arată, în esență, că factorul timp este determinant în decizia legată de vaccinare”, subliniază autorii analizei.
„Datele relevă că «antivaccinistul» tipic este o persoană tânără, cu studii elementare sau medii și mai puțin informată despre aspecte legate de sănătate, despre care se informează în egală măsură de la televizor, de pe internet sau de la medici generaliști. Nu se autoîncadrează în rândul populației cu risc ridicat și este mai puțin îngrijorată de riscurile unei infecții cu COVID-19, tocmai pentru că este o persoană tânără, pentru care nu sănătatea reprezintă principala preocupare. În același timp, expunerea redusă la mesajele din campania de informare și lipsa încrederii în capacitatea autorităților de a gestiona vaccinarea îi influențează atitudinea legată de vaccinare”, afirmă sociologul IRES Sergiu Rusu în analiza cercetării.
Antivacciniștii sunt, în esență, cei abandonați de stat, cei uitați în discursurile despre viitor și cei cărora, în perioada pandemiei, autoritățile nu au reușit să le transmită cât este de periculos virusul.Sergiu Rusu, sociolog IRES:
Expert în sănătate publică: Nucleul dur antivaccinist e undeva la 12%
Libertatea l-a întrebat pe Răzvan M. Cherecheș, profesor de Sănătate Publică și Directorul Departamentului de Sănătate Publică de la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, ce semnificație are procentul celor 63% dintre cei care se opun sau spun că probabil nu se vor vaccina, dar care admit că, totuși, ar exista motive pentru care și-ar schimba alegerea.
„Procentele arată că nucleul dur al antivacciniștilor e, de fapt, de 40% dintre cei 30% (care spun că sigur sau probabil nu s-ar vaccina), adică undeva la 12%. Aceștia 60% sunt cei care ar putea fi influențați de campania de comunicare pe vaccinare, care sperăm că va lua avânt până în etapa a treia (când va începe vaccinarea generală a populației - n.r.)”, a declarat Cherecheș pentru Libertatea.
Acesta a subliniat și un efect paradoxal pe care l-ar putea avea controversele legate de dificultatea oamenilor de a se înscrie la programare în ultimele zile și de lipsa locurilor libere.
„Modul în care s-a pornit etapa a doua a prezentat vaccinul ca pe un produs dezirabil la care se ajunge greu. Adică îi vezi pe alții că vor să se înscrie, că dau refresh pe platformă și dintr-odată ești interesat. Nu știu dacă asta a fost strategia autorităților, dar dacă da, a fost una bună”, a adăugat Cherecheș.
Medicul de familie și copiii pot influența deschiderea spre vaccinare
O altă întrebare din chestionar se referă la „Care dintre următoarele persoane v-ar determina să fiți mai deschis să vă vaccinați împotriva COVID-19, dacă v-ar recomanda acest lucru?”.
Iar aici, medicul de familie și copiii reprezintă factorii cei mai importanți, cu 62%, respectiv 43%. Atenție, întrebarea a permis răspunsuri multiple, așa explicându-se depășirea procentului de 100%.
De ce vor să se vaccineze cei care spun „Da”
Sondajul IRES din ianuarie arată o creștere a celor care vor să se vaccineze sigur - 41% față de luna decembrie - 25%, după cum nota în urmă cu câteva zile Libertatea, procente care li se alătură celor care spun că probabil se vor vaccina - 25%.
Iar principalele motive ale celor care vor să se vaccineze sunt:
Care sunt temerile celor care vor să se vaccineze
Și cei care spun că se vor vaccina au însă temeri legate de proces. Iar jumătate dintre aceștia spun că principalul motiv de îngrijorare îl reprezintă efectele adverse - 56%, urmați de cei care se tem de reacții alergice - 20%, plus teama că le va fi modificat ADN-ul - 9%.
Câți s-ar mai vaccina anul viitor, dacă vaccinul nu ar mai fi gratuit
Atunci când românii sunt întrebați dacă anul viitor ar mai fi nevoie să se vaccineze o dată, iar imunizarea ar fi în continuare gratuită - 68% spun că ar face-o, numai că procentul acestora scade peste jumătate, la 46%, dacă ar trebui să scoată bani din buzunar pentru vaccin.
Sondajul IRES a fost realizat în perioada 13 - 15 ianuarie 2021, pe un eșantion de 1.512 respondenți cu vârsta de peste 18 ani și are o marjă de eroare de ± 2,5%.
