Cultura care ar putea înlocui porumbul în secetă: „se oprește” când nu are apă și pornește din nou după ploaie
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Seceta tot mai severă îi obligă pe fermierii români să caute alternative la porumb, după ani în care recoltele s-au prăbușit dramatic. Un agricultor din Ialomița spune că a ajuns să obțină doar 200 de kilograme de porumb la hectar și a decis să încerce o cultură care are un avantaj spectaculos: când nu mai are apă, își încetinește dezvoltarea, iar după ploaie își reia ciclul de vegetație. Pentru unii fermieri, aceasta ar putea deveni una dintre soluțiile pentru anii de secetă extremă, scrie AgroTV.
Cuprins:
- A ajuns la numai 200 de kilograme de porumb la hectar
- Sorgul a ajuns hrană pentru animale în anul de secetă
- Ce face sorgul când nu mai are apă
- Sorgul poate fi folosit pentru animale, alimente și biocombustibili
- Fermierii nu pot însă schimba culturile peste noapte
- „Fermierilor trebuie să li se ofere alternative”
A ajuns la numai 200 de kilograme de porumb la hectar
Cătălin Blagu, fermier la Agromec Gîrbovi, spune că a început să caute o alternativă după rezultatele foarte slabe obținute la porumb. Într-unul dintre ani, producția coborâse la numai 200 de kilograme la hectar. Pentru o fermă, o asemenea recoltă este extrem de mică, astfel că agricultorul a decis să testeze sorgul.
„Alternativa cea mai bună, din punctul nostru de vedere, este sorgul”, a declarat Cătălin Blagu, potrivit AgroTV.
Experiența a fost suficient de bună încât fermierul să continue să ia această cultură în calcul.
Sorgul a ajuns hrană pentru animale în anul de secetă
Ferma familiei Blagu are și o componentă zootehnică, în zona Urziceni. Într-un an afectat puternic de secetă, cum a fost 2026, problema nu a mai fost doar producția vegetală. Fermierii nu mai aveau suficientă lucernă pentru animale. Atunci au luat decizia să nu mai păstreze cultura de sorg pentru destinația inițială și să o transforme în furaj.
„Am decis că mai bine sacrificăm cultura de sorg pentru a o transforma în furaje. Și așa am salvat animalele!”, a povestit Cătălin Blagu.
Ce face sorgul când nu mai are apă
Una dintre diferențele importante dintre sorg și porumb apare tocmai în perioadele de secetă severă. Cristina Radu, director al Centrului de Cercetare Aplicată și Inovare din cadrul FAPPR, explică faptul că planta poate intra într-un fel de repaus în timpul stresului termic.
„Cultura sorgului are capacitatea de a intra în repaus vegetativ pe toată perioada stresului termic”, a explicat Cristina Radu.
Când apare din nou o cantitate de apă, planta își poate relua dezvoltarea. KWS descrie același mecanism și arată că sorgul își poate opri temporar creșterea în condiții de secetă și o poate relua după ce primește apă. Tocmai această capacitate îl face interesant în regiunile în care verile devin tot mai uscate.
Sorgul poate fi folosit pentru animale, alimente și biocombustibili
Sorgul nu este destinat unei singure piețe. Boabele pot fi folosite în hrana animalelor, dar și pentru produse destinate consumului uman. Planta poate fi utilizată și sub formă de siloz sau fân, iar unele tipuri sunt folosite pentru producerea de energie și biocombustibili.
KWS arată că, în Europa, sorgul boabe este folosit în principal pentru furajarea animalelor. În alte regiuni ale lumii este utilizat inclusiv pentru făină, sirop, bere, etanol sau alte produse alimentare. La nivel mondial, sorgul este considerat a cincea cereală ca importanță, potrivit informațiilor prezentate de companie.
Fermierii nu pot însă schimba culturile peste noapte
Reprezentanții FAPPR avertizează că trecerea de la porumb la sorg nu poate fi privită drept o soluție automată pentru orice fermă. Alina Crețu, director executiv FAPPR, spune că noile culturi trebuie mai întâi testate și validate în condițiile concrete ale fiecărei exploatații.
Există și problema pieței de desfacere. Fermierul trebuie să știe cui va putea vinde producția înainte de a schimba suprafețe importante din fermă. Pentru sorg, principalele direcții identificate de FAPPR sunt zootehnia, industria alimentară și producerea de biocombustibili.
„Poate trebuie să îmbrățișăm culturi noi, dar soluțiile acestea nu vin peste noapte”, a explicat Alina Crețu.
„Fermierilor trebuie să li se ofere alternative”
Cristina Cionga, director executiv adjunct al FAPPR, spune că schimbările climatice obligă agricultura să se uite inclusiv către culturi care până acum aveau un rol de nișă în România. Sorgul este una dintre acestea.
„Fermierilor trebuie să li se ofere alternative pentru a supraviețui în condițiile acestea din ce în ce mai vitrege”, spune Cristina Cionga.
Pentru fermierul din Gîrbovi, alternativa a fost deja testată în condiții reale. După anul în care porumbul îi oferise numai 200 de kilograme la hectar, sorgul nu doar că a rezistat mai bine, ci într-un an foarte secetos a ajuns să fie folosit pentru hrana animalelor din fermă.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
Smiley1 29.08.2026, 12:59
De asta ii atât de scump bobul de porumb? Prețul a rămas același de 15-20 de ani, maxim 1 leu ala e preț? Nu mai pun porumb decât dacă țin niște păsări, cartofii la fel, voi renunța și la varză sa mai cultiv decât pentru mine și atât. Exista destul la angro, nimeni nu mai praseste, ceapă e erbicidata cu total înainte sa fie vândută, toți caută ieftin sau sa facă bișnită deci sănătate la neamuri ca ne reprofilam.