Norvegia are un nou rege după moartea lui Harald al V-lea. Fiul său, Haakon, în vârstă de 53 de ani, a urcat pe tron astăzi, 28 august. Haakon al Norvegiei spunea că, dacă nu s-ar fi născut într-o familie regală, ar fi încercat să devină surfer profesionist, dar viața i-a rezervat un drum cu totul diferit. Iar azi, prințul care cândva visa la valuri și festivaluri de muzică ajunge în fruntea uneia dintre cele mai vechi monarhii ale Europei.
Cuprins:
Urmărește, de luni până duminică, de la ora 18:00, Focus la Prima TV.
Haakon preia o monarhie care rămâne susținută de majoritatea norvegienilor, dar care a trecut în ultimii ani printr-o serie de scandaluri și probleme personale, de la legăturile din trecut ale soției sale, Mette-Marit, cu Jeffrey Epstein până la condamnarea fiului ei dintr-o relație anterioară.
Haakon Magnus s-a născut pe 20 iulie 1973, la Spitalul Universitar Rikshospitalet din Oslo, același spital în care avea să moară tatăl său peste 53 de ani, scrie Associated Press. Este al doilea copil al regelui Harald al V-lea și al reginei Sonja. Sora lui, prințesa Märtha Louise, este cu doi ani mai mare.
Cu toate acestea, Haakon a devenit moștenitorul tronului. Constituția norvegiană a fost modificată în 1990 pentru ca primul copil, indiferent de sex, să aibă prioritate la succesiune, dar schimbarea nu s-a aplicat retroactiv persoanelor născute înainte de modificare. Prin urmare, Haakon a rămas înaintea surorii sale în linia de succesiune, explică Casa Regală norvegiană.
Într-o carte publicată în 1998, Haakon mărturisea că, atunci când era copil, visa să dețină un magazin de jucării. A înțeles însă destul de repede că drumul lui fusese deja stabilit și că într-o zi urma să devină rege.
Părinții au încercat să îi ofere lui Haakon și surorii sale o copilărie cât mai apropiată de cea a celorlalți copii norvegieni. A urmat o școală primară de stat, înainte de a merge la un liceu privat. Pregătirea pentru rolul său viitor a inclus apoi și o componentă militară serioasă. Haakon a făcut serviciul militar în Marina Regală norvegiană și a absolvit Academia Navală în 1995. A urmat inclusiv pregătire pentru operațiuni speciale navale și cursuri de parașutism. În prezent deține grade de general în forțele terestre și aeriene și de amiral în marina norvegiană.
A plecat apoi în Statele Unite, unde a obținut o diplomă în științe politice la University of California, Berkeley. Mai târziu a absolvit un master în studii de dezvoltare la London School of Economics, cu specializare în comerț internațional și Africa. A făcut și un stagiu la misiunea Norvegiei la ONU și a urmat programul de pregătire pentru diplomați al Ministerului de Externe.
În spatele educației militare și diplomatice se află însă un om pasionat de surf, schi și muzică. Haakon a spus televiziunii publice norvegiene NRK că, dacă nu ar fi fost membru al familiei regale, ar fi încercat să ajungă surfer profesionist în circuitul mondial. În tinerețe mergea la festivaluri de muzică din Europa și asculta atât rock, cât și rap. Tocmai pasiunea pentru muzică avea să-i schimbe viața personală.
Haakon a cunoscut-o pe Mette-Marit Tjessem Hoiby în 1999, într-un bar de la un festival de muzică din Kristiansand, în sudul Norvegiei, iar relația a provocat imediat controverse, notează Reuters. Mette-Marit nu provenea din aristocrație și era mamă singură. Avea deja un băiat, Marius Borg Hoiby, dintr-o relație anterioară. Tatăl copilului fusese condamnat la închisoare pentru posesie de cocaină, iar presa a relatat intens și despre mediul de petreceri pe care Mette-Marit îl frecventase în tinerețe. Haakon nu a renunțat însă la relație.
A cerut acordul tatălui său pentru căsătorie, iar Harald, care la rândul său dusese o luptă lungă pentru a se putea căsători cu Sonja, o femeie fără origine aristocratică, și-a dat în cele din urmă acceptul. Haakon și Mette-Marit s-au căsătorit în august 2001, la catedrala din Oslo. Acum au împreună doi copii, prințesa Ingrid Alexandra și prințul Sverre Magnus. Haakon a devenit și tată vitreg pentru Marius, care nu are titlu regal și nu se află în linia de succesiune.
AP subliniază că una dintre primele provocări ale noului monarh va fi recuperarea imaginii Casei Regale. În ultimii ani, Mette-Marit a fost criticată după dezvăluirile privind contactele pe care le-a avut în trecut cu Jeffrey Epstein. Ea și-a cerut public scuze și a spus că a dat dovadă de o judecată greșită. Nu este acuzată de vreo faptă penală în legătură cu Epstein. Familia a trecut și prin procesul lui Marius Borg Hoiby. În iunie, acesta a fost condamnat la patru ani de închisoare după ce a fost găsit vinovat pentru două dintre cele patru acuzații de viol, precum și pentru agresiune și abuz într-o relație apropiată. Avocații săi au anunțat că va contesta condamnarea.
Haakon a spus că vrea să-și sprijine fiul vitreg, dar a insistat în același timp că acesta trebuie să răspundă în fața justiției la fel ca orice alt cetățean. A exprimat și compasiune pentru victime. Mette-Marit a trecut și printr-o perioadă medicală extrem de grea. Diagnosticată în 2018 cu o formă rară de fibroză pulmonară cronică, ea a suferit un transplant pulmonar în luna iunie.
Noul rege are de gestionat și efectele controverselor provocate de sora sa, prințesa Märtha Louise. Aceasta s-a căsătorit în 2024 cu americanul Durek Verrett, care se prezintă drept șaman și vindecător. În 2022, Märtha Louise anunțase că nu va mai reprezenta oficial Casa Regală, după numeroase întrebări privind delimitarea activităților comerciale ale cuplului de statutul ei regal.
AP amintește că sprijinul pentru monarhie coborâse de la 81% într-un sondaj NRK din 2017 la 68% într-un sondaj publicat de Dagbladet la sfârșitul lui 2022. Familia regală a fost supusă unei presiuni și mai mari în 2026.
Preluarea atribuțiilor nu este complet nouă pentru Haakon. Pe măsură ce problemele de sănătate ale regelui Harald s-au înmulțit, fiul său a fost numit în repetate rânduri regent și a îndeplinit atribuțiile constituționale ale șefului statului. Chiar cu o săptămână înainte de moartea lui Harald, documentele Guvernului norvegian îl menționau pe Haakon drept „Crown Prince Regent” în cadrul Consiliului de Stat.
Astăzi, 28 august, după decesul regelui Harald, premierul Jonas Gahr Støre a anunțat că Guvernul se va reuni și apoi se va întâlni cu „noul rege” într-un Consiliu de Stat extraordinar la Palatul Regal.
Deși încă nu s-a comunicat oficial Guvernului numele sub care va domni în cadrul Consiliului de Stat extraordinar, este de așteptat ca regele să-și păstreze prenumele și să devină astfel Haakon al VIII-lea, continuând numele purtat de șase regi medievali și de străbunicul său Haakon al VII-lea.
Odată cu urcarea lui Haakon pe tron, fiica sa cea mare, Ingrid Alexandra, în vârstă de 22 de ani, devine moștenitoarea coroanei. Dacă va ajunge pe tron, Ingrid Alexandra va fi prima femeie șef de stat a Norvegiei după regina Margareta I, care a condus Norvegia, Danemarca și Suedia în Evul Mediu. După ea în linia de succesiune se află fratele său, prințul Sverre Magnus, în vârstă de 20 de ani.
Haakon devine astfel al patrulea rege al Norvegiei de la recâștigarea independenței totale a țării, în 1905. Iar bărbatul care cândva visa să vândă jucării și spunea că ar fi preferat viața unui surfer profesionist începe acum rolul pentru care a fost pregătit aproape întreaga viață.