sunt jecmaniti in vama de soferii unor firme de transport care, sub pretextul unor nereguli, uneori inventate, obliga calatorii sa scoata din buzunar sute de euro. Printr-un asemenea cosmar a trecut si aradeanca Laura F. care, pana la urma, a reusit sa isi recupereze, in Italia, pasaportul retinut de un sofer al firmei de transport Ognivia din Bucuresti. Cazul a fost atent monitorizat de Libertatea si putem spune, fara teama de a gresi, ca nici o institutie a statului nu a ajutat-o pe fata. La data de 28 ianuarie, Laura (29 de ani) s-a imbarcat, de la Oradea, in autocarul firmei Ognivia care urma sa o duca in Italia, la Mestre, o localitate aflata la 700 km de Roma. Ca orice turist care calatoreste legal, fata si-a cumparat bilet de calatorie contra sumei de 120 de euro (dus-intors), a incheiat asigurarea medicala pentru zilele in care avea sa stea peste granita si si-a pus in portofel suma obligatorie pentru a putea intra in tarile din Uniunea Europeana, in cazul ei 500 de euro.
Chiar si in aceste conditii legale, Laura nu a scapat de probleme. La Vama Bors, spune ea, Tudorel S., unul dintre cei trei soferi ai cursei, a luat de la fiecare turist cate 5 euro, sustinand ca sunt pentru vamesi. Cine a calatorit stie ca asa se procedeaza de obicei la trecerea frontierei, pentru ca lucrurile sa mearga bine! Suma fiind relativ mica, nimeni nu a comentat. Mai apoi, Tudorel a inventat o "lege" prin care sa mai stoarca de la turisti diverse sume de bani cuprinse intre 50 si 100 de euro. soferul le-a povestit ca aceia care nu au stat cel putin trei luni in Romania intre doua calatorii facute "afara" trebuie sa bage mana in buzunar si sa plateasca pentru a putea trece granita fara probleme.
La intrarea in Ungaria, Tudorel S. s-a ales "doar" cu cate 20 de euro de la fiecare pasager, fiindca toti calatorii s-au revoltat. Nici macar cei care aveau permise de munca nu au scapat netaxati de sofer. Dupa ce austriecii au verificat fiecare turist in parte cu pasaportul in mana, Tudorel si-a permis sa ii scoata datori, pe fiecare, cu cate 50 sau 100 de euro, dupa caz. Laura spune ca pe ea a chemat-o cu pasaportul in mana si i-a cerut banii. "Mie mi-a spus sa ii dau 50 de euro, ca a dat la vamesii romani pentru mine. De ce o fi dat, nu stiu, ca eu eram in regula. Am acceptat, dar i-am spus ca ii dau banii la destinatie, la Mestre, pentru ca nu mai am. Cei care au avut, au dat. Asa a facut cu toti din autocar, mai putin cu cei care aveau permise de munca", ne-a declarat telefonic Laura.
La Gara Mestre, acolo unde autocarul are statie, pe Laura a asteptat-o Maria, o prietena pe care a rugat-o sa vina cu banii pentru sofer. Tanara, care lucreaza legal acolo, a venit insotita de un italian. Cand Maria l-a vazut pe Tudorel S. si-a amintit cum a fost si ea dijmuita, pe 14 ianuarie, cand a ajuns in Italia, tot la Mestre. Atunci, ea a platit impreuna cu Ionut, un baiat din Buzau, pentru pasapoartele ce le fusesera confiscate de acelasi sofer, cate 100 de euro, fara a mai socoti banii pe care cei doi i-au scos din buzunar pe drum, ca "atentii" pentru vamesi. Tinerii spun ca la sofer au ajuns, in total, 300 de euro. Asa cum se intelesesera inca din Austria, Maria i-a dat cei 50 de euro lui Tudorel S. pentru a recupera pasaportul Laurei, insa, brusc, soferul s-a razgandit si nu a mai facut tranzactia. Nervos, Tudorel a mai cerut inca 100 de euro pentru rascumpararea actului. Cum fetele nu s-au mai lasat escrocate, soferul a plecat si le-a lasat cu bagajele in strada. N-a luat in calcul ca exista martori ai faptelor sale, ba chiar si o inregistrare a conversatiei cu tinerele.
intreaga poveste a ajuns in tara, fiind chiar sesizate cateva autoritati. Ba chiar s-a luat legatura si cu conducerea firmei de transport Ognivia care, initial, i-a spus mamei Mariei ca nu poate lua legatura cu soferii din Italia. Abia dupa ce femeia si reporterii Libertatii au contactat reprezentanti ai Politiei, sefii soferului au inceput sa se agite. Directorul fir-mei, P. Valeriu, a promis ca "imediat ce Tudorel S. ajunge in tara ii voi lua pasaportul si cu prima cursa voi trimite actul in Italia". Din punct de vedere legal, un astfel de demers e discutabil. Totusi, a reusit sa-si contacteze telefonic angajatul si sa-i ordone sa inapoieze actul. "Cred ca si lui i-a intrat morcovu'. Am vorbit cu el si a spus "Gata, dle Vali, pasaportul, cum ajung la Mestre...". Ca sa aflu dupa aceea ca a sunat-o pe fata si i-a spus: "Mai bine ti-l arunc pe strada!" si nu stiu ce, si nu stiu cum", a afirmat directorul, intr-o discutie telefonica cu mama Mariei. Ba, stiind deja ca politia si presa a fost alertata, a fost transant: "Dl Tudorel o sa-si gaseasca probabil o alta activitate si cu asta basta. Pentru ca noi nu putem sa pierdem calatorii pentru un om ca el sau oricare altul!".
La 2 februarie, seara, dupa trei zile in care, fara acte, Laura nu a avut curajul sa iasa pe strada de frica sa nu fie arestata, tanara a intrat in posesia pasaportului. Nu prin metoda propusa de directorul firmei de transport de linie, ci pentru ca, speriat de telefoanele primite din tara, soferul Tudorel S. a dus documentul la ghiseul agentiei Eurolines din Mestre si l-a lasat unei italience, cu mesajul "persoana asta trebuie sa apara".
Dupa sosirea in tara, soferul acuzat de pasageri nu a negat, in convorbirea purtata cu noi, faptul ca a retinut pasaportul Laurei, dar a folosit aceeasi fraza in fata unui ofiter de la Crima Organizata, caruia ii fusese reclamat cazul: "Chiar daca ar fi adevarat, chestia cu pasaportul s-a intamplat in alta tara". in timpul dialogului telefonic cu Tudorel S., acesta nu s-a sfiit sa se foloseasca de numele firmei Ognivia si de puterea avocatilor acesteia, care il vor apara in cazul unui proces.
in timpul anchetei jurnalistice, am stat de vorba si cu Ionut F., din Buzau. Baiatul a spus ca si el a cotizat la Tudorel S., la 14 ianuarie, cu 150 de euro pentru a nu ramane fara pasaport. Plecase sa isi caute de lucru la Mestre, dar, ramas fara bani si posibilitatea unei slujbe, s-a intors in tara. "I-am dat banii de frica, sa nu raman fara acte si sa nu ma pot intoarce in tara. Ce era sa fac? Acum incerc sa imi achit datoriile pe care
le-am facut ca sa ajung in Italia", spune tanarul buzoian. ii e teama sa reclame la politie, considerand ca poate fi victima unei razbunari.