Epilog în dosarul mitei luate de Mitică Dragomir de la compania RCS&RDS. Faptele sunt prescrise, dar procurorii cer confiscări colosale

Mitică Dragomir ar fi încasat 3,1 milioane de euro

Dumitru Dragomir este judecat pentru că, pe vremea când era președintele LPF, ar fi cerut o mită de 3,5 milioane de euro (din care ar fi primit 3,1 milioane de euro), sumă care a fost disimulată sub forma unor contracte de publicitate la salonul de nunți pe care îl deține fiul său, Bogdan Dumitru Dragomir, respectiv SC BoDu SRL.

Deși Mitică Dragomir a fost condamnat în 2019, în primă instanță, la 4 ani de închisoare, în 2021 a obținut rejudecarea procesului. Motivul invocat era că Bogdan Dragomir avea calitatea de avocat suspendat, astfel că instanța competentă să îl judece nu era Tribunalul București, ci Curtea de Apel București.

Instanța a rămas în pronunțare, însă pe data de 10 septembrie cauza a fost repusă pe rol, astfel că dezbaterile se vor relua pe 7 octombrie, cu privire la înscrisuri depuse de avocați după ultima ședință de judecată.

La ultimul termen, pe data de 10 iunie 2025, procuroarea de ședință a DNA a cerut încetarea procesului penal pentru toți inculpații, întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale pentru săvârșirea tuturor infracțiunilor cu privire la care a fost sesizată instanța, respectiv: 

Recomandări

Brăilean achitat definitiv pentru omor. Și-a ucis vecinul la beție, dar în legitimă apărare. Judecătorii: „Se aplică excesul neimputabil”

• Dumitru Dragomir – luare de mită și complicitate la spălare de bani 
• Ioan Bendei (decedat în timpul procesului) – dare de mită și complicitate la spălare de bani
• Florin Bogdan Bădiță – complicitate la luare de mită, spălare de bani
• Bogdan Dumitru Dragomir – complicitate la luare de mită, complicitate la spălare de bani
• SC BoDu SRL – complicitate la luare de mită, spălare de bani
• SC RCS&RDS – dare de mită, spălare de bani
• Alexandru Oprea – complicitate la dare de mită 
• Mihai Dinei – complicitate la dare de mită, complicitate la spălare de bani
• Serghei Bulgac – spălare de bani
• SC Integrasoft SRL – complicitate la spălare de bani. 

„Termenele generale de prescripție de cel mult 8 ani, pentru infracțiunile de luare și spălare de bani, s-au împlinit cel mai târziu (…) în 2018, respectiv 2024”, a arătat procuroarea.

Cu toate astea, reprezentanta Parchetului a solicitat confiscarea de la inculpați a următoarelor sume, respectiv:

De la SC BoDu SRL:

• Suma de 13.059.290 de lei, reprezentând contravaloarea sumei de 3.100.000 de euro primită pe seama inculpatului (Dumitru Dragomir – n.r.).
• Suma de 3.712.369 de lei, reprezentând procentul de 85% din profitul obținut din exploatarea mitei primite.
• Suma de 3.500.000 de euro, reprezentând 50% din suma de 7.000.000 de euro, rezultată din scăderea din suma totală de 10.100.000 de euro, folosită la săvârșirea infracțiunii de spălare de bani pentru spălarea mitei de 3.100.000 de euro, primită cu titlu de mită.

De la SC RCS&RDS:

• Suma de 1.685.069 de lei, reprezentând contravaloarea sumei de 400.000 de euro oferită cu titlu de mită, dar nedată. 
• Suma de 655.124 de lei, reprezentând procentul de 15% din profitul obținut din exploatarea în comun a mitei primită de SC BoDu SRL.
• Suma de 3.500.000 de euro, reprezentând 50% din suma de 7.000.000 de euro rezultată din scăderea din suma totală de 10.100.000 de euro, folosită la săvârșirea infracțiunii de spălare de bani pentru spălarea mitei de 3.100.000 de euro.

Cum a argumentat DNA cererea de confiscare extinsă

Libertatea a consultat Încheierea de ședință din data de 10 iunie 2025 pentru a vedea cum a argumentat procuroarea de ședință a DNA, la ultimul termen de judecată, cererea de confiscare a sumelor de bani pe care firmele RCS&RDS SA și BoDu SRL le-au „învârtit” urmare a activității infracționale a inculpaților.

• „Cu privire la punctul 2 – confiscarea de la inculpații SC BoDu SRL și SC RCS&RDS SA a sumelor menționate – solicită a se avea în vedere că acestea reprezintă mita oferită, pretinsă, respectiv dată și primită, fructele obținute din exploatarea acesteia de către RCS&RDS SA și BoDu SRL, diferența până la suma de 10.100.000 fiind folosită ca vehicul pentru spălarea mitei.
• În susținerea solicitării, arată că prin decizia pronunțată în Recurs în interesul Legii 18 din 2005, cu privire la o altă infracțiune, s-a admis că un bun folosit la transportarea de droguri este supus confiscării, diferența din prezenta cauză fiind aceea că vehiculul este constituit dintr-o serie de operațiuni juridice prin care a fost disimulată proveniența ilicită a mitei.
• Prin (jurisprudența ÎCCJ – n.r.) – Încheierea nr. 630 din 14 noiembrie 2017 și Încheierea penală nr. 526 din 18 octombrie 2011 – s-a reținut că este legală luarea măsurii asigurătorii asupra bunurilor societății controlate de inculpat sau ale unui martor interpus, pe cale de consecință este legală și confiscarea acelorași bunuri deținute pe seama inculpatului (Dumitru Dragomir – n.r.), în sensul că este posibilă confiscarea diferenței până la suma de 10.100.000 de euro.
• S-a reținut în privința perechii de infracțiuni evaziune fiscală – spălare de bani (relație care este identică cu cea dintre infracțiune de corupție și cea de spălare de bani) că suma spălată o reprezintă totalitatea sumelor transferate în baza unor facturi efective de achiziție, a căror înregistrare contabilă și declarare fiscală realizează conținutul infracțiunii de evaziune.
• Această opinie se bazează pe argumentul conform căruia noțiunea de proveniență infracțională nu trebuie înțeleasă în acțiunea sa pur matematică (ca o corespondență strict valorică între prejudiciul cauzat bugetului de stat și cuantumul sumei spălate), ci în sensul că infracțiunea de evaziune spălată constituie sursa, cauza sumei spălate, chiar dacă aceasta este mai mare decât prejudiciul cauzat de infracțiunea premisă. 
• Acceptarea acestei opinii nu contravine în niciun caz considerentelor Deciziei numărul 23 din 2017 a ÎCCJ, întrucât instanța supremă arăta că este interzisă aplicarea a două măsuri, respectiv obligarea la repararea prejudiciului și confiscarea specială cu privire la aceeași sumă, iar nu și aplicarea acestora cu privire la sume diferite.
• În acest sens este și Sentința penală numărul 1568/F, din 23.06.2016 a Tribunalului București, definitivă prin Decizia penală A/13.11.2018 a Curții de Apel București, în care s-au reținut, în esență, că (…) nu trebuie să ne raportăm exclusiv la o relație pur matematică, ci la împrejurarea că spălarea de bani a privit în întregul ei suma care a facilitat transferarea și disimularea mitei.
• În același sens este și o minută a întâlnirii președinților secțiilor penale ale ÎCCJ și Curţilor de Apel, întâlnire care a avut loc la Curtea de Apel Iași în 18-19 mai 2017 (opinia se regăsește la pagina 24), în care s-a reținut că diferența dintre suma spălată și prejudiciul produs prin evaziune fiscală poate fi confiscată. 
• Cu privire la extinderea măsurii asigurătorii, în mod evident, în măsura în care va fi admisă solicitarea de confiscare a unei sume superioare, se impune extinderea măsurilor asigurătorii până la concurența sumelor solicitate pentru confiscare”, se arată în documentul citat. 

Pedepsele de la Tribunalul București și acuzațiile DNA

Pe data de 15 ianuarie 2019, Tribunalul București a pronunțat sentințele în dosarul RDS&RCS:

• Dumitru Dragomir – 4 ani de închisoare cu executare
• Ioan Bendei – 4 ani cu executare
• Bogdan Dragomir – achitat
• SC RCS/RDS SA – obligată să plătească o amendă penală de 1.250.000 de lei și să fie confiscate şi sumele de 3,1 milioane de euro şi 665.000 de lei de la aceeaşi companie
• SC BoDu SRL, firmă deţinută de fiul lui Dumitru Dragomir – obligată să plătească o amendă penală de 1.350.000 de lei și să fie confiscate şi sumele de 3,1 milioane de euro şi peste 3 milioane de lei
• Integrasoft SRL – obligată să achite o amendă penală de 700.000 de lei.

Ulterior, în noiembrie 2021, Curtea de Apel București a desființat hotărârea și a dispus ca procesul să se reia de la zero pe rolul acestei instanțe, întrucât fiul lui Mitică Dragomir, Bogdan, avea calitatea de avocat suspendat, iar pe avocați îi judecă în primă instanță doar curțile de apel.

• „Acesta a dobândit calitatea respectivă la data de 30.09.1999 (…) exercitând această profesie în perioada 1.10.1999 – 1.02.2003, fiind suspendat de la data de 1.02.2003 astfel cum rezultă din actele emise de către Baroul Bucureşti”, motivau judecătorii.

Procurorii DNA îl acuză pe fostul preşedinte al Ligii Profesioniste de Fotbal că în perioada 2009-2011 a cerut 3,5 milioane de euro mită, din care a primit 3,1 milioane de euro sub forma unor contracte de publicitate la salonul de nunţi pe care-l deţinea prin intermediul unei firme.

În schimb, el ar fi facilitat câştigarea contractului pentru drepturi TV ale Ligii I de către RCS/RDS.

De asemenea, şi fiul lui Dumitru Dragomir, Bogdan Dragomir, este cercetat pentru complicitate la luare de mită şi la spălare de bani.

Banii primiţi ar fi fost disimulaţi sub forma unor plăţi făcute în cadrul unui contract de asociere în participaţiune, încheiat la data de 15 august 2009, pentru finanţarea unui local administrat de fiul lui Dragomir, Crystal Palace Ballrooms.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro