Cum a reușit un spital din Constanța să aibă cea mai ridicată rată de vindecare a coronavirusului, de aproape trei ori peste media națională
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Constanța a fost unul dintre cele șapte centre de primire a pacienților infectați cu coronavirus la începutul crizei în România, dar și unul dintre centrele de carantină unde au ajuns în jur de 1.000 de români repatriați din Italia. Totuși, Constanța înregistrează una dintre cele mai mari rate de vindecare din țară a pacienților infectați cu coronavirus, de aproape trei ori mai mare decât media națională.
Cuprins:
<strong>Cifrele oficiale arată că rata vindecării în România este de 21,6%, în timp ce la Constanța aceasta este de 59,56% (cifre valabile pentru 19 aprilie, ora 13.00 )</strong>
Experiența în tratamentul infecțiilor virale
Claudia Cambrea, directorul medical al Spitalului de Boli Infecțioase din Constanța, pune rata mare de vindecare, în primul rând, pe seama experienței medicilor în domeniul tratamentului infecțiilor virale, spitalul din Constanța fiind unul dintre cele mai vechi centre de tratare din țară. Și, nu în ultimul rând, faptul că oamenii nu au mințit cu privire la zonele de unde veneau, iar transmiterea comunitară a apărut târziu în Constanța, fapt care le-a dat timp medicilor să se organizeze și să se adapteze.
“După cum știți, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Constanța (SCBIC) este unul dintre centrele regionale cu experiență în tratamentul infecțiilor virale: HIV, hepatite, gripă etc. De aceea, consider că experiența noastră anterioară în tratamentul acestor infecții ne-a ajutat mult în luarea deciziilor terapeutice și pentru această afecțiune virală nouă, iar intervenția terapeutică promptă a contribuit la apariția unui număr mare de vindecări. De asemenea, ne-a ajutat foarte mult faptul că am avut acces la toate medicamentele recomandate în protocolul național încă de la declanșarea epidemiei”, a declarat directorul medical al SCBIC pentru Libertatea.
Doi medici, infectați
În 16 aprilie, la nivel național erau confirmate 981 de cadre medicale infectate cu coronavirus, jumătate dintre ele fiind în Suceava (462), iar celelalte focare fiind înregistrate în București (131), Vrancea (67), Hunedoara (37), Arad (53), Galați (34), Timiș (31), Brașov (27).
În Constanța, conform datelor furnizate de Ministerul Sănătății, sunt infectate cu coronavirus, în prezent, doar două cadre medicale. Directorul medical al SCBIC susține că experiența medicilor de aici în tratarea infecțiilor virale a făcut din prevenție o armă eficientă împotriva răspândirii COVID-19 în rândul cadrelor medicale:
“La nivelul întregului județ au existat doar cazuri izolate de îmbolnăviri în rândul personalului medical. De fiecare dată când a fost diagnosticat un caz de infecție cu SARS-CoV-2 în rândul cadrelor medicale, anchetele epidemiologice efectuate au contribuit la identificarea rapidă a contacților apropiați, iar apoi s-a realizat testarea acestora în cadrul laboratorului de biologie moleculară al SCBIC, ceea ce a dus la o diagnosticare rapidă a tuturor cazurilor și, implicit, la izolarea și tratarea lor în spital. Prin urmare, printr-o muncă în echipă și prin adoptarea din timp a măsurilor de prevenție am reușit stoparea extinderii cazurilor de infecție în rândul cadrelor medicale. Astfel, la acest moment, nu avem focare medicale de infecție în județ, așa cum se întâmplă în alte zone ale țării, ci doar cazuri izolate, dintre care unul din cadrul SCBIC”, a mai declarat Cambrea.
Echipament de protecție, circuite și orar stricte
Aceasta susține însă că medicii au luat în calcul și varianta răspândirii virusului în rândul lor și sunt pregătiți pentru scenariul în care Constanța ar putea intra în rândul județelor unde personalul medical este paralizat de infectarea cu COVID-19. Cambrea vorbește despre două situații care ar putea să apară:
“Infectarea izolată și infectarea masivă a cadrelor medicale din SCBIC. Astfel, infectarea izolată nu ar produce perturbări majore în desfășurarea activității medicale, însă o infectare a unui număr mare de cadre medicale, în special medici și asistente, ar aduce prejudicii majore în asigurarea unui act medical de calitate pentru pacienții internați”.
Directorul medical pune accent în special pe echipamentul de protecție al colegilor săi, care este de două feluri, și pe respectarea circuitelor și a orarului strict, stabilite de spital după noile realități determinate de apariția coronavirusului:
“Este foarte important ca echipamentul de protecție să fie adaptat zonei în care se desfășoară activitatea. Evident, atunci când personalul medical intră pentru vizită sau diferite manevre medicale în așa-zisa zonă contaminată, adică în saloanele pacienților infectați cu SARS-CoV-2, și în special în compartimentul de Terapie Intensivă, echipamentul trebuie să ofere maximă protecție, conform standardelor (combinezon, botoși, mănuși, mască FFP2 și ochelari sau vizieră).
Atunci când personalul medical își desfășoară activitatea în zona necontaminată, măsurile de protecție sunt cele obișnuite pentru un spital de boli infecțioase (halate de spital, mască obișnuită și mănuși). Tot pentru a proteja personalul sanitar, cadrele medicale intră în saloane doar în cadrul unui program prestabilit; accesul în afara acestui program, prin vizite suplimentare, se face doar când apar modificări în starea de sănătate a pacienților”, a explicat Claudia Cambrea.
Accesul interzis preoților, dar mese de Paște permise
Tocmai de aceea, pacienții bolnavi de coronavirus, internați la Spitalul de Boli Infecțioase, vor respecta un program strict, același ca și până acum, fără nici o abatere de la regulile impuse de spital. Pentru că, spune directorul medical, “orice abatere, oricât de mică, poate fi fatală”. Astfel, intrarea preoților este strict interzisă în perioada sărbătorilor, la fel și vizitele rudelor sau prietenilor. Singura excepție pe care conducerea spitalului o va face va fi referitoare la alimentele pe care pacienții le vor putea primi de la familii. Acestea vor fi lăsate la poarta instituției, cu etichete, pentru a putea fi identificate și distribuite bolnavilor din spital:
“(...) Aceste alimente nu sunt contraindicate pacienților infectați cu COVID-19, prin urmare, cu excepția restricțiilor alimentare medicale individuale, toți bolnavii se pot bucura de produsele tradiționale specifice acestei sărbători. Deși sunt restricții în privința primirii pachetelor de hrană, în aceste zile se va face o excepție. Acestea vor fi lăsate la poartă, etichetate. Avem rugămintea ca alimentele să fie în cantități rezonabile, nimic în exces. În ceea ce privește vizita preoților, trebuie să înțelegem și să fim conștienți cu toții de responsabilitatea pe care o avem în această situație, de faptul că pentru a controla în continuare răspândirea bolii trebuie menținute condițiile de izolare strictă a bolnavilor în saloane și nepermiterea, sub nici o formă, a accesului persoanelor care nu fac parte din personalul sanitar. Cea mai mică abatere și cea mai mică încălcare a regulilor pot fi fatale, atât pentru fețele bisericești, cât și pentru personalul medical”, a declarat directorul medical al SCBIC pentru Libertatea.
Situația se poate schimba peste noapte
Claudia Cambrea avertizează însă că situația relativ bună din Constanța se poate schimba dramatic oricând, dacă restricțiile de circulație și regulile de distanțare socială nu vor fi respectate, mai ales în perioada următoare, iar toate eforturile semnificative de până acum vor fi fost degeaba: “Dacă nu participăm fizic la Slujba de Înviere, nu înseamnă că nu avem parte de această sărbătoare. După cum știm, Liturghia Învierii, precum și toate slujbele din această săptămână, din zilele următoare și din această perioadă greu încercată pentru creștinism se vor putea viziona pe posturile de televiziune locale sau naționale (...).
Evitând mesele festive alături de cei dragi, de părinți și de bunici în mod deosebit, categoria cea mai vulnerabilă, nu facem altceva decât să-i protejăm, arătându-le astfel dragostea pe care le-o purtăm (...). Dacă aceste măsuri nu se respectă, ne putem aștepta la o creștere importantă a numărului de cazuri în perioada imediat următoare, ceea ce poate duce la suprapopularea spitalelor, la colapsarea sistemului sanitar și, din păcate, la posibile situații dramatice, la pierderea celor dragi”.
Când personalul medical funcționează “ca un tot”
Directorul medical al SCBIC susține că lucrurile nu ar fi fost ținute sub control, cum se întâmplă cel puțin în acest moment, dacă personalul din spital nu ar fi funcționat ca un tot, iar personalul, de la infirmieri și asistenți la medici, n-ar fi dat dovadă de curaj. Cambrea speră ca România să nu ajungă în situația celorlalte state în care sistemul sanitar s-a prăbușit din cauza infectării medicilor și a suprapopulării saloanelor:
“Aș vrea să le mulțumesc tuturor colegilor, medici, asistenți medicali, infirmieri, și întregului personal administrativ pentru curajul de care dau dovadă, pentru implicarea și pentru buna colaborare, pentru toate eforturile depuse și riscurile asumate. Mulțumiri deosebite aș vrea să adresez atât personalului din laboratorul de biologie moleculară al SCBIC care, de la începutul acestei epidemii, a asigurat diagnosticul acestei infecții pentru persoanele suspecte din județele Constanța și Tulcea, cât și colegilor din compartimentul de terapie intensivă, care prin dăruirea lor au contribuit la salvarea multora din formele grave de boală internate în spitalul nostru (...).
Ne dorim, sincer, să nu ajungem în situația altor țări, să ne confruntăm cu o colapsare a sistemului sanitar. Având aceste exemple, este cazul să învățăm din greșelile și din experiența altora și să înțelegem că doar uniți vom putea evita acest lucru, să învățăm din exemplele date de alte state și să remarcăm sprijinul moral pe care cetățenii îl acordă personalului sanitar în aceste țări. De aceea, îi rugăm pe toți constănțenii să respecte măsurile de distanțare socială, izolare și protecție personală, pentru a ne proteja și ajuta reciproc. Izolați, dar uniți, vom învinge această pandemie”, a încheiat Claudia Cambrea, directorul medical al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase din Constanța, pentru Libertatea.
