Starea vorbelor

tarzie si neprofesionista, actiuni neunitare, lipsa de comunicare si de cooperare intre autoritati, dar si intre acestea si populatia sinistrata, reprosuri grave s-au revarsat din gura prezidentiala asupra ministrilor, fie ei liberali sau pedisti. Reprosuri absolut indreptatite, dar care nu sunt decat o reluare, la spartul targului, a acuzelor aduse de presa autoritatilor inca din primele zile ale inundatiilor. Fie spus, e vorba de ministri propulsati chiar de actualul presedinte, care a garantat pentru competenta lor desavarsita si a uzat de toate solutiile, inclusiv de aceea recunoscuta ca „imorala”, pentru a-i duce in Piata Victoriei. De fapt, acum Traian Basescu pare a-si pregati terenul pentru debarcarea cabinetului la trecerea celor sase luni de gratie. Prins in exercitiul retoric, omite insa o chestiune elementara. insusi presedintele – chiar fara „puterile executive mai mari”, atat de ravnite de titularul de la Cotroceni – se putea implica direct, transant si de la bun inceput in administrarea crizei. Fiind o problematica extrem de grava, cu trimitere chiar la siguranta nationala, presedintele avea prerogativa constitutionala de a conduce (apropo de nostalgia sa „Comanda la mine!”) sedintele de guvern consacrate catastrofei. E drept – asumandu-si si raspunderea faptelor. N-a facut-o, preferand vorbele de la distanta.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE