Statele sărace ale lumii, fără ajutor în lupta cu pandemia. OMS nu mai are bani pentru programele anti-COVID

Necesarul total de fonduri în acest moment este de 16,8 miliarde de dolari, dar OMS, văzând că statele bogate nu se înghesuie să ajute, a redus deja suma cerută cu aproape 5 miliarde de dolari.

O mare parte din banii solicitați de la partenerii OMS, care trage semnalul de alarmă că a rămas fără fonduri în lupta cu criza COVID, sunt necesari pentru cumpărarea de teste COVID, oxigen și măști de protecție pentru țările sărace, se arată în documentul care ar urma să fie dat publicității în cursul acestei săptămâni.

Iar de 3,8 miliarde, aproximativ, este nevoie pentru achiziționarea a 760 de milioane de doze de vaccin anti-COVID care să fie livrate anul viitor statelor sărace.

„Dacă această opțiune de cumpărare a vaccinurilor nu va fi exercitată în lunile următoare, dozele se vor pierde”, se menționează în raport.

Documentul, care mai poate suferi modificări, prezintă nevoile financiare ale Access to COVID-19 Tools Accelerator (ACT-A), programul condus, în parte, de Organizația Mondială a Sănătății și care se ocupă de distribuirea de vaccinuri, medicamente și teste COVID-19 în toată lumea.

Un reprezentant ACT-A a declarat pentru Reuters, sub protecția anonimatului, că acest program, înființat la începutul pandemiei, este subfinanțat, iar coordonatorii lui recunosc că va rămâne în continuare în această situație, în condițiile în care multe guverne ale lumii răspund „în mod diferit” nevoilor globale apărute din cauza crizei sanitare.

Recomandări

Volodimir Zelenski nu se mai duce în Arabia Saudită și critică întâlnirea ruso-americană de la Riad: „Să nu negocieze pe la spatele nostru”

În urmă cu o săptămână, directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, spunea că Organizația are nevoie urgentă de 7,7 miliarde de dolari, fără a prezenta însă o planificare a cheltuielilor și fără a preciza de câți bani în plus este nevoie pentru cumpărarea de vaccinuri.

Partea destinată vaccinurilor din acest proiect, planul COVAX, se bazează mai mult pe donațiile venite de la țările bogate decât pe propriile resurse, după ce un producător-cheie din India a restricționat exporturile de doze pentru stimula vaccinările din țară.

În același timp, Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană și Japonia au donat vaccinuri direct către alte țări, ca parte a procedurilor proprii de gestionare a dozelor. Autoritățile nipone chiar au precizat că s-a ales această variantă pentru că este una mai rapidă decât cea de distribuire a vaccinurilor prin COVAX.

De asemenea, sunt țări care au făcut donații directe de echipamente sanitare, cum este cazul Australiei, care a anunțat că va oferi Indoneziei echipamente de oxigen, truse de testare și vaccinuri.

ACT-A are nevoie urgentă și de 1,2 miliarde de dolari pentru rezervele de oxigen, necesare pacienților cu forme grave de COVID-19 din țările sărace, arată OMS.

Recomandări

Cea mai mare pensie din România: 97.964 de lei net. Este de 38 de ori mai mare comparativ cu ce achită lunar statul altor 2,5 milioane de seniori

Cel puțin 1,7 miliarde de dolari sunt necesare pentru achiziția de dispozitive de protecție pentru cadrele medicale din țările sărace și încă 2,4 miliarde pentru teste, se mai menționează în document.

Potrivit oficialului ACT-A citat de Reuters, oxigenul este una dintre resursele cele mai importante, în prezent, în condițiile în care în multe state dozele de vaccin sunt insuficiente – așadar, protecția populației în fața coronavirusului nu poate fi asigurată -, iar varianta Delta, mult mai contagioasă, s-a răspândit deja în 132 de țări.

Este nevoie de oxigen pentru „a ține sub control creșterea exponențială ale deceselor provocate de varianta Delta”, se mai arată în document, unde se precizează și că, în acest moment, cererea globală de oxigen pentru unitățile medicale este de 12 ori mai mare decât înainte de pandemie.

Până acum, prin intermediul COVAX au fost livrate aproximativ 180 de milioane de vaccinuri, mult sub obiectivul de 2 miliarde fixat până la sfârșitul acestui an.

Necesitatea urgentă de tratamente de bază pentru COVID-19, la un an și jumătate de la începutul pandemiei, arată cât de puțin s-a făcut pentru combaterea virusului în multe zone ale lumii, mai spune oficialul ACT-A, adăugând că „progresele sunt foarte mici. Ce era urgent acum trei luni este urgent și acum”.

Recomandări

Carrefour, Starbucks și KFC din Mall Băneasa, închise de ANPC. Lista completă a fast-food-urilor oprite și ce nereguli au găsit inspectorii

„Inechitatea la accesul la instrumente pentru salvarea de vieți în fața COVID-19 nu a fost niciodată mai evidentă”, se mai notează în document.

În țările bogate, mare parte din populație a primit deja vaccinul anti-COVID, inclusiv tinerii, care nu sunt atât de expuși riscului reprezentat de infectarea cu coronavirus, în timp ce în statele sărace, persoanele cele mai vulnerabile încă așteaptă prima doză de ser și se confruntă și cu lipsa unor materiale de bază, cum sunt măștile de protecție.

Foto: EPA

Urmărește-ne pe Google News