Serghei Lavrov s-a referit la o declarație a lui Călin Georgescu, iar propaganda rusă scrie că UE, inclusiv România, are pretenții teritoriale de la Ucraina

Serghei Lavrov ridică afirmațiile revizioniste ale lui Călin Georgescu la rang de politică oficială a României, în timp ce propaganda rusă interpretează tot acest sincron de declarații în așa fel încât să inducă ideea că unele state membre UE au pretenții teritoriale de la Ucraina.

Serghei Lavrov susține că nu poate ghici ce vor politicienii care vorbesc despre împărțirea Ucrainei

„Sunt declarațiile făcute de o serie de țări din UE despre dorința de a fi la masa negocierilor – nu au fost astăzi în Riad – şi sunt declarații ale lor despre drepturile istorice asupra pământurilor ucrainene. (…) Nu știu… Există astfel de discuţii, și politicieni din România au vorbit despre asta în ultima perioadă. Nu pot să ghicesc ce vor”, a declarat Lavrov după ce s-a întâlnit la Riad cu reprezentanții președintelui american Donald Trump.

Întrebarea la care a dat acest răspuns Lavrov a venit de la TASS, agenția de presă a Kremlinului, care apoi a titrat pe canalul său de Telegram: „România și alte câteva țări UE discută despre pretenții teritoriale în Ucraina”, notează stiripesurse.ro.

Pravda, un ziar de propagandă al Kremlinului, preia la rândul ei această declarație cu titlul „Lavrov a comentat pretențiile teritoriale ale UE”. În plus, Pravda menționează despre Călin Georgescu că a spus că „Ucraina este o entitate fictivă care în viitor ar putea fi împărțită între alte state”.

Recomandări

Câți bani au costat zborurile speciale ale lui Klaus Iohannis în 11 ani (2015-2025). DOCUMENTE

Declarații în sincron despre „pretențiile teritoriale” ale vecinilor Ucrainei

Declarația lui Lavrov vine la doar câteva zile după ce oligarhul ucrainean Viktor Medvedciuk, cunoscut ca „finul” liderului de la Kremlin Vladimir Putin, a susținut, într-un interviu acordat pentru TASS, că țările vecine Ucrainei, inclusiv România, își doresc să anexeze teritorii din ea. La fel ca Lavrov, Medvedciuk spune că politicieni din țările vecine Ucrainei au exprimat în mod repetat și chiar au îndemnat guvernele lor să realizeze idei revizioniste. În acest caz este menționată liderul S.O.S. Diana Șoșoacă, o preferată a publicațiilor regimului de la Moscova.

Călin Georgescu vorbește despre împărțirea țării vecine

În ceea ce-l privește pe Georgescu, candidatul la președinția României a făcut declarații despre o eventuală împărțire a Ucrainei, o retorică avansată de Moscova cu scopul de a-i asmuți pe vecini unii împotriva altora și nu din anumite dispoziții de a împărți ceva cu cineva.

„Se schimbă lumea. Se vor schimba frontiere. Mai mult de atât – dacă se schimbă frontiere, unde suntem noi? Avem Bucovina de Nord – interes. Avem Bugeacul, avem Maramureșul de Nord – corect? Din fosta Transcarpatia mai rămâne și pe la unguri, Lvovul care o să rămână la polonezi, și Malorusia („Mica Rusie”, termen din secolul al XIV-lea considerat jignitor de către ucraineni – n.r.)”, a spus Georgescu într-un interviu acordat pentru jurnalistul Ion Cristoiu.

Recomandări

Interpelare în Parlament, după un articol din Libertatea. Ministerele Economiei și Apărării dau vina unul pe altul cu privire la fabricile de armament

Harta ciudată a lui Dmitri Medvedev

Anterior, în vara anului 2022, fostul președinte rus Dmitri Medvedev, în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei și o portavoce a propagandei Kremlinului, a publicat două hărți ale Europei, iar pe una dintre ele Ucraina apărea împărțită între țările vecine, inclusiv cu România.

Potrivit hărții lui Medvedev, care susține că provine de la „analiști occidentali”, Ucraina ar mai rămâne doar regiunea Kiev, iar cea mai mare parte a sa ar fi ocupată de Rusia. Poloniei i-ar fi atribuită mare parte din vestul Ucrainei, iar Ungariei – regiunea Ujhorod. România este prezentată cu Bucovina de Nord, nordul Basarabiei și, în mod surprinzător, cu regiunea Vinnița, dar nu și cu sudul Basarabiei (Bugeacul), arondat Rusiei. Republica Moldova rămâne într-o zonă portocalie, cel mai probabil sub influența Rusiei.

Ministerul român de Externe a respins atunci gestul lui Medvedev: „MAE consideră că astfel de atitudini fac parte din instrumentarul de propagandă și dezinformare la care recurge de mai multă vreme Federația Rusă și care a fost amplificat după declanșarea războiului ilegal și ilegitim de agresiune împotriva Ucrainei”.

Urmărește-ne pe Google News