5 lucruri pe care le-am aflat despre COVID-19 și 5 întrebări rămase fără răspuns, la 5 ani de la apariția sa
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
După cinci ani de la apariția bolii COVID-19, care a schimbat o mulțime de lucruri în întreaga lume, multe întrebări au rămas încă fără răspuns, relatează Associated Press.
Cuprins:
Virusul SARS-CoV-2 a provocat milioane de decese
În urmă cu cinci ani, lumea afla despre oamenii din Wuhan, China, care se îmbolnăveau din cauza unui virus care nu avea nici măcar un nume.
Virusul, denumit ulterior SARS-CoV-2, a dus la declanșarea unei pandemii care a remodelat felul în care ne raportăm la germeni potențiali mortali.
Coronavirusul care a îmbolnăvit peste 760 de milioane de oameni din întreaga lume și a provocat peste 7 milioane de decese, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, este încă prezent după cinci ani de la apariție, dar este mai puțin mortal.
Numărul real de decese este probabil de trei ori mai mare decât cel raportat de OMS, astfel, probabil 20 de milioane de oameni ar fi pierit din cauza COVID-19.
Numai în România, în sezonul 2024-2025, peste 5.000 de oameni s-au îmbolnăvit de COVID-19, iar 60 de români au murit din această cauză, arată datele INS. De la începutul pandemiei și până acum, au murit aproape 69.000 de români.
Afectează vârstnicii
Coronavirusul rămâne un pericol pentru vârstnici, datele colectate în SUA, arată că persoanele de 75 de ani și peste au reprezentat aproximativ jumătate din spitalizările și decesele în spitale din cauza COVID-19 ale națiunii, potrivit CDC.
„Nu putem vorbi despre COVID în trecut, deoarece este încă la noi”, a precizat directorul OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.
Originea SARS-CoV-2
Nici cinci ani mai târziu oamenii de știință nu pot ajunge la un consens legat de apariția virusului SARS-CoV-2.
Cel mai probabil este că a circulat în lilieci, la fel ca multe coronavirusuri, apoi alte specii au fost infectate. Oamenii ar fi contractat virusul de la animale, într-o piață din Wuhan, unde au apărut primele cazuri umane la sfârșitul lui noiembrie 2019.
OMS a cerut în nenumărate rânduri Chinei să permită aflarea mai multor detalii despre originea pandemiei. Recent, țara a refuzat din nou să facă publice mai multe detalii.
„În ceea ce privește trasabilitatea COVID-19, China a împărtășit cele mai multe date și rezultate de cercetare și a adus cea mai mare contribuție la cercetarea globală privind trasabilitatea”, a precizat Mao Ning, purtător de cuvânt al Ministerului de Externe chinez.
Concluziile analizei misiunii OMS care a mers în China în 2021 arată că ADN-ul de la mai multe specii de animale - inclusiv câini raton - a fost prezent în probele de mediu care au fost testate pozitiv pentru SARS-CoV-2. Acestea au fost „cele mai probabile conducte” ale bolii, potrivit datelor.
Totuși, alte analize se leagă de faptul că Wuhan găzduiește mai multe laboratoare de cercetare implicate în colectarea și studierea coronavirusurilor, alimentând dezbaterea dacă virusul s-ar fi putut scurge în schimb dintr-unul.
„Este un puzzle științific dificil de rezolvat în cele mai bune circumstanțe. Adevărata origine a pandemiei poate rămâne necunoscută mulți ani”, scriu jurnaliștii AP.
Vaccinurile anti-COVID-19
Deși apariția vaccinurilor împotriva COVID-19 a învins orice record de viteză pentru dezvoltarea unor astfel de seruri, nu a fost lipsită de controverse.
Vaccinurile au salvat milioane de vieți și au permis revenirea la normalitate după restricțiile impuse de pandemie.
În mai puțin de un an de la apariția bolii, autoritățile sanitare din SUA și Marea Britanie au aprobat vaccinurile produse de Pfizer și Moderna.
Ani de cercetări anterioare - inclusiv descoperiri câștigătoare a premiului Nobel, care au fost cheie pentru ca noua tehnologie să funcționeze - au dat un avans pentru așa-numitele vaccinuri ARNm.
OMS estimează că peste 13 miliarde de doze de vaccinuri COVID-19 au fost administrate la nivel global din 2021.
Vaccinurile au un efect de scurtă durată, dar reușesc să prevină apariția complicațiilor și decesele.
Acestea au nevoie de actualizare constantă, la fel cum se întâmplă cu vaccinurile pentru gripă. Însă în unele țări acestea nu mai sunt disponibile, în timp ce în alte țări apar tot mai multe efecte adverse ale acestora.
Variante ale COVID-19
În cinci ani, mai multe variante ale bolii au circulat în întreaga lume, pe măsură ce virusurile au suferit diverse mutații genetice.
Astfel, au fost variantele: alfa, beta, gamma, delta și omicron.
Varianta delta a ridicat o mulțime de îngrijorări, deoarece era de două ori mai probabil să ducă la spitalizare decât prima versiune a virusului.
La sfârșitul lui noiembrie 2021, a apărut o nouă variantă: omicron.
„S-a răspândit foarte rapid. A determinat o creștere uriașă a cazurilor în comparație cu tot ceea ce am văzut anterior”, dominând în câteva săptămâni, a spus dr. Wesley Long, patolog la Houston Methodist din Texas.
Însă, în medie, boala produsă de varianta omicron a fost mai puțin severă decât cea produsă de delta, spune OMS. Asta și datorită creșterii imunității dată de vaccinare.
„De atunci, am continuat să vedem aceste subvariante diferite de omicron care acumulează mai multe mutații diferite”, a spus Long.
Ultima variantă dominantă se numește XEC și a reprezentat 45% din variantele care au circulat la nivel național în perioada de două săptămâni care se încheie pe 21 decembrie, potrivit CDC.
Medicamentele existente pentru COVID-19 și cel mai recent rapel de vaccin ar trebui să fie eficiente împotriva acestuia, a spus Long, deoarece „este într-adevăr un fel de remix al variantelor care circulă deja”.
COVID lung
Efectele COVID-ului lung au fost studiate îndelung după pandemie.
Unii oameni dezvoltă probleme persistente după ce se îmbolnăvesc, cum ar fi oboseală, tulburări cognitive cunoscute sub denumirea de „ceață cerebrală”, durere și probleme cardiovasculare, printre altele.
Nu se știe încă de ce doar unele persoane suferă de long COVID.
Studiile arată că vaccinarea poate reduce riscul.
COVID-19 a schimbat și felul în care sunt tratate eventualele pandemii, iar oficiali din toate țările se pregătesc pentru boala X.
O nouă pandemie nu poate fi exclusă, a avertizat anul trecut Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul OMS. Acesta a pledat pentru dezvoltarea unor politici implementate la nivel global pentru lupta cu virusurile, în loc ca „fiecare țară să acționeze pentru sine”.
