De ce bate pasul pe loc dosarul doctoriței care a luat mită de 926 de ori în timpul pandemiei. Medicul Venera Vatan a „făcut” peste 48.000 de euro din vaccinarea „la chiuvetă”

Dosar strămutat la solicitarea medicului

După ce a luat șpăgi de 185.200 de lei, medicul a încasat de la CAS Dolj și contravaloarea administrării vaccinului (37.720 de lei), precum și tichetele de masă pe care autoritățile le ofereau cadou celor vaccinați (19.000 de lei), obținând foloase necuvenite de 241.920 de lei (aproximativ 48.000 de euro).

Pe data de 6 februarie 2025, Înalta Curte a anulat toate actele de procedură efectuate de Curtea de Apel Craiova în procedura de cameră preliminară și a trimis dosarul Venerei Vatan pe rolul Curții de Apel Alba Iulia, după ce medicul a cerut strămutarea cauzei.

Curtea de Apel Craiova a respins, pe 23 decembrie 2024, contestația acesteia împotriva hotărârii prin care s-a dispus începerea judecății pentru luare de mită, înșelăciune, fals intelectual și delapidare.

Pe data de 10 octombrie 2024, Tribunalul Dolj a respins toate cererile și excepțiile invocate de dr. Venera Vatan și a confirmat legalitatea rechizitoriului întocmit de procurorii DNA-ST Craiova.

În esență, în actul de sesizare emis pe data de 7 februarie 2023, anchetatorii au reţinut că:

• „Inculpata (Vatan Venera Ecaterina – n.r.), în perioada august 2021-ianuarie 2022, a acționat în calitate de medic de familie în cadrul unui centru de vaccinare oficial şi în conivență cu inculpații (…) a pretins şi primit foloase patrimoniale necuvenite constând în sume de bani pentru fiecare persoană interesată să obţină adeverinţă de vaccinare anti-Covid 19/certificat de vaccinare anticovid respectiv, un număr de 926 de persoane, dar fără a se vaccina efectiv, respectiv 200 de lei/persoană.
• Sumele fiind primite de medicul de familie, inculpata (Vatan Venera Ecaterina – n.r.), în zilele următoare introducerii datelor de identitate în RENV, date indicate anterior, în diferite locații (stație PECO, biserică, domiciliul inculpatei, pe diferite artere publice, etc), în legătură cu îndeplinirea unui act contrar atribuţiunilor de serviciu ale acesteia (respectiv vaccinarea persoanelor pe fondul stării de urgenţă generate de pandemia Covid 19).
• Datele de identitate ale acestor persoane vaccinate fictiv erau introduse în Registrul Electronic Național de Vaccinări (RENV) la datele menționate în dreptul fiecărei persoane, de către inculpata (Vatan Venera Ecaterina – n.r.), atestând astfel în fals că respectivele persoane erau vaccinate, acţiunile descrise întrunind elementele constitutive ale infracţiunilor de luare de mită, în formă continuată și fals informatic, în formă continuată (câte 926 de acte materiale pentru fiecare infracțiune – n.r.).
• S-a mai reţinut că inculpata (Vatan Venera – n.r.), în derularea contractului de furnizare a serviciilor medicale de vaccinare nr. 9549/14.05.2021 și a actelor adiționale – încheiate între (cabinetul ei medical – n.r.) și CAS Dolj, folosindu-se de documente care atestau date necorespunzătoare realității (…), a solicitat și obținut de la Casa de Asigurări de Sănătate Dolj contravaloarea administrării vaccinului împotriva Covid-19 pentru un număr de 926 persoane deși, acestea, în realitate, nu s-au vaccinat efectiv, producând un prejudiciu în cuantum de 37.720 lei, (…) această faptă întrunind elementele constitutive ale infracțiunilor de înșelăciune, în formă continuată.
• Inculpata (Vatan Venera Ecaterina – n.r.) după ce a intrat în posesia carnetelor cu tichete de masă, alocate conform O.M.S. către (cabinetul ei medical – n.r.), tichete ce ar fi trebuit să fie predate fiecărei persoane vaccinate cu schema completă de vaccinare, și-a însușit o parte din acestea, dispunând de ele în mod arbitrar, (…) producând un prejudiciu în cuantum de 19.000 lei, această faptă întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de delapidare”, se arată în rechizitoriul DNA Craiova.

Recomandări

Scumpiri enorme în România. Comparație 2020 vs 2025: mâncarea costă cu 49% mai mult, gazele, cu 84%. Economiștii dau vina pe măsurile statului

Dr. Venera Vatan a fost ajutată de alte două persoane, respectiv soții Iuliana și Nicolae Tomescu, cei doi fiind acuzați de complicitate la infracțiunile medicului.

Medicul a cerut ca procurorii să-i descrie fiecare dintre cele 926 de șpăgi

Dr. Venera Vatan a fost trimisă în judecată pe rolul Tribunalului Dolj, iar în procedura de cameră preliminară s-a plâns că procurorii n-au descris executarea fiecărui act material al infracțiunii de luare de mită în formă continuată, cu indicarea elementelor care să permită individualizarea fiecăruia din cele 926 de acte materiale indicate.

Mai exact, avocatul Venerei Vatan a cerut detalii privind data sau perioada săvârșirii fiecărui act material, locul desfășurării fiecărui act material, indicarea fiecărei persoane pentru care s-a intermediat obținerea certificatului de vaccinare anti-Covid 19 în corelație cu persoana care a intermediat primirea de către clienta lui a unor foloase necuvenite.

Recomandări

SUA iau în calcul recunoașterea Crimeei drept teritoriu rusesc pentru a pune capăt războiului din Ucraina

„Expunerile neclare din punct de vedere temporal sunt cu atât mai grave cu cât produc evidente consecinţe juridice şi sub aspectul termenului de prescripție al unora din actele materiale, dar mai ales sub aspectul presupusului prejudiciu generat în urma infracțiunilor de înșelăciune, fals informatic și fals intelectual, despre care devine evident că s-a speculat”, a arătat avocatul Venerei Vatan în fața instanței.

Apărarea a mai arătat că:

• Deşi Venerei Vatan i se impută o infracțiune de delapidare prin dispunerea în mod arbitrar de un număr de 190 de tichete de masa ce fuseseră repartizate de DSP Dolj către cabinetul ei medical (pe care trebuia sa o înmâneze persoanelor ce se vaccinau cu schema completă), fapta imputată nu se putea consuma până în luna martie 2023, așa cum apare în rechizitoriu.
• Cum în speţa se susţine ca vaccinările fictive au avut loc in perioada august 2021 – ianuarie 2022, este evident ca dispunerea în mod arbitrar de cele 190 de carnete (conţinând 5 tichete de masă în valoare de 20 lei fiecare) putea fi calificată ca infracţiune de delapidare doar începând cu luna martie 2023 (moment la care persoana vaccinată nu mai putea ridica personal carnetul cu cele 5 tichete de masă).
• Prezentarea unei liste desfăşurate cu indicarea numelor tuturor persoanelor despre care s-a reţinut că li s-au eliberat adeverinţe fictive şi menţionarea că săvârşirea faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor rezultă, generic din materialul probator administrat în cauză este echivalentă cu lipsa descrierii faptei penale imputate reţinută la nivel continuat, ce impunea prezentarea în detaliu a fiecărui act material.

Recomandări

Ce pedepse au primit polițiștii acuzați că au omorât un om în Autogara Pitești

Cât timp mai au la dispoziție judecătorii să finalizeze procesul

Libertatea a consultat Hotărârea nr. 112/2024 a Curții de Apel Craiova, prin care judecătorii au respins susținerile dr. Venera Vatan pentru următoarele considerente:

• „Completul de cameră preliminară constată că verificarea regularităţii rechizitoriului reprezintă un element diferit de verificarea legalităţii actelor de urmărire penală, din moment ce rechizitoriul este actul de sesizare a instanţei întocmit de procuror la finalul urmăririi penale, iar nu un act de urmărire penală.
• Criticile contestatorilor inculpați – care au susţinut în esenţă că expunerea făcută de către organele penale conduce la imposibilitatea stabilirii obiectului și limitelor judecății cauzei, descrierea faptelor fiind în continuare una lacunară, cu neconcordanțe spațio-temporale în ceea ce priveşte infracţiunea de luare de mită, precum și în raport de veritabile inadvertenţe între presupusa conduită ilicită și normele penale imputate ca fiind încălcate – sunt nefondate.
• Se apreciază că acuzarea a oferit coordonatele tempo-spațiale ale presupuselor fapte de o manieră care le permite inculpaților să formuleze apărări, că procurorul de caz a indicat mijloacele de probă cu care a fost probată situaţia de fapt cu care a sesizat instanţa, neputându-se susţine că inculpaţii nu cunosc materialul probator avut în vedere pentru a se dispune trimiterea lor în judecată,
• În mod corect judecătorul fondului a reținut că există o concordanță deplină între baza factuală a acuzației și elementele de conținut legal al infracțiunilor, astfel cum se desprind din normele de incriminare, fiind indicate aspectele care privesc acţiunile imputate inculpaţilor, detalii despre data şi locul presupuselor fapte, inclusiv pentru faptele reţinute a fi fost comise în forma continuată, dar şi contribuţia fiecăruia la presupusa activitate ilicită. (…)
• Cu privire la critica privind infracţiunea de delapidare în sensul că respectiva faptă imputată nu se putea consuma până în luna martie 2023, în rechizitoriu nefiind remediată contradicţia dintre conduita incriminată și norma sancţionatoare, completul de cameră preliminară apreciază că această susţinere constituie o apărare care vizează fondul cauzei şi, implicit, excede procedurii de cameră preliminară, urmând a fi lămurită în faza de judecată a cauzei (…)”, se arată în documentul citat.

Deși Tribunalul Dolj și Curtea de Apel Craiova au dispus începerea judecății în cazul medicului Venera Vatan, Înalta Curte a trimis cauza la Curtea de Apel Alba Iulia, unde procesul se va relua din faza contestației la soluția pe fond în cameră preliminară.

Cum infracțiunile pentru care dr. Venera Vatan a fost trimisă în judecată se prescriu în termen de 8 ani de la data ultimului act material (14.12.2021), rezultă că instanțele mai au 4 ani și 10 luni pentru a soluționa cauza, iar procesul pe fond nici n-a început.

Câte victime a făcut SARS-CoV-2 în România și în lume

Virusul SARS-CoV-2 a ucis 68.926 de români în perioada 15 februarie 2020 – 25 martie 2024, potrivit WorldOMeters.info, o platformă care centraliza datele pandemiei.

În România, numărul total de morți este estimat de organizațiile internaționale a fi dublu față de cel raportat oficial, mai exact 129.369, potrivit informațiilor strânse de OurWorldInData.org.

Pe 2 noiembrie 2021 a fost cea mai neagră zi, când în spitalele din întreaga țară au murit 623 de persoane.

La nivel mondial, 7,09 milioane de decese au fost confirmate oficial ca fiind cauzate direct de noul coronavirus, însă numărul estimat al morților se ridică la 27,27 de milioane.

Începând din 27 decembrie 2020 până anul trecut, în România au fost vaccinate cu schema completă un număr de 8.131.556 de persoane, totalul dozelor de ser anti-COVID fiind de 16.926.097.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro