O statuie a regelui Leopold al II-lea, din Bruxelles, ar putea fi topită și transformată într-un monument dedicat victimelor colonialismului din Congo
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
O statuie din bronz, din secolul al XIX-lea, care-l înfățișează pe regele belgian Léopold al II-lea, ar putea fi topită și transformată într-un monument pentru milioanele de oameni care au murit în timpul domniei sale brutale, asupra Congoului Belgian, a sugerat un grup de experți, potrivit The Guardian.
Grupul de istorici, arhitecți și alți specialiști, comandat de guvernul regional de la Bruxelles, sugerează și o a doua opțiune pentru statuie - crearea unui parc de statui, în aer liber, care să găzduiască opera ecvestră, împreună cu alte monumente controversate ale figurilor trecutul colonial.
Cele două scenarii au fost propuse într-un raport de 256 de pagini despre „decolonizarea” spațiului public din capitala Belgiei, care a fost comandat de Bruxelles, după ce protestele Black Lives Matter au cuprins orașul, în 2020.
Statuia ecvestră a lui Léopold al II-lea, amplasată în apropiere de Palatul Regal din Bruxelles, a atras furia demonstranților împotriva rasismului, care au manifestat la Bruxelles.
Bruxelles-ul are zeci de monumente și străzi care poartă numele celor care au construit imperiul Belgiei, la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Regele Leopold al II-lea a condus Congo ca feud personal, din 1885 până în 1908, iar în acest timp, milioane de oameni au murit din cauza tratamentului brutal, a foametei și a bolilor. Statul belgian a preluat Congo din 1908 până în 1960, câștigând colonii în Rwanda și Burundi de astăzi, de la Germania, după primul război mondial.
Grupul nu recomandă dărâmarea tuturor statutelor, dar propune o abordare de la caz la caz a ceea ce trebuie făcut cu acestea. Unele monumente ar putea fi mutate în muzee sau într-un parc de statui, iar altele ar putea fi redenumite sau puse în context cu plăcuțe informative.
„Un spațiu public decolonizat nu este un spațiu în care toate urmele coloniale au fost șterse”, se spune în raport, „ci unul lipsit de elemente care promovează relația asimetrică, de atunci și de acum, dintre fostul «civilizant» alb și fostul negru colonizat, perpetuând o ideologie rasistă și inegalități”.
Parc du Cinquantenaire, un spațiu verde monumental construit pentru a sărbători cea de-a 50-a aniversare a statului belgian, finanțat prin comerțul cu cauciuc congolez, ar trebui reamenajat, a sugerat grupul de experți.
Grupul de experți a propus, de asemenea, un memorial pentru victimele colonizării, precum și un muzeu sau un centru de documentare unde oamenii pot afla despre trecutul imperial al Belgiei.
„Desigur, știm cu toții pentru persoanele care trăiesc în orașul nostru astăzi, nimeni nu este responsabil pentru colonizare, așa că nu se pune problema de culpabilitate, dar este vorba de o responsabilitate colectivă.
Acesta a mai precizat, că în aceste vremuri este bine „să nu rămânem blocți în istorie” ci „să înțelegem istoria”.
Un memorial pentru victimele colonizării ar putea fi finanțat de sectorul public belgian și de companiile care au profitat de pe urma Imperiului, a sugerat el.
