Statul nu s-a ținut de promisiune și nu a crescut redevențele Petrom cu 40%

Mai exact, statul nu a modificat Codul Fiscal pentru creșterea redevențelor cu 40%, nu a eliminat impozitul specific de 0,5% și nici nu a semnat extinderea licențelor în sine. Termenul estimat era finalul primului trimestru din acest an.

„Modificări ale redevențelor și impozitării specifice”

„Portofoliul OMV Petrom include în principal zăcăminte mature, care necesită investiții semnificative și au o perioadă lungă de recuperare a investiției. Realizarea unor investiții suplimentare de amploare în sectorul tradițional de E&P necesită un cadru de reglementare clar definit”, arată reprezentanții Petrom, la solicitarea ziarului.

„Acest set de obiective include modificări ale redevențelor și ale impozitării specifice, consolidând în același timp stabilitatea fiscală pe viitor, precum și soluționarea creanțelor istorice legate de mediu și de abandonare. Implementarea acestor principii nu a fost încă finalizată”
Petrom

Ce s-a stabilit în decembrie

În decembrie 2025 Guvernul a ajuns la un acord cu Petrom ce prevedea asumarea de către companie a costurilor cu poluarea istorică, estimate la 600 de milioane de euro.

Un raport trimis către Bursa de Valori București de către Petrom menționa „modificarea impozitării suplimentare pentru gaze naturale pentru încurajarea investițiilor” în primul trimestru din acest an. De asemenea, acordul prevede majorarea redevenței petroliere cu 40% față de nivelul actual.

Doar că primul trimestru a trecut deja, iar modificările nu au fost realizate de către stat.

În același timp, acordul viza și creșterea pragurilor de preț de vânzare în funcție de care se aplică supraimpozitarea specifică din domeniul producției de gaze naturale, precum și majorarea cotei de deducere a cheltuielilor cu investițiile, de la 30% la 50%, cu condiția ca declinul de producție cumulat pe ultimii 2 ani anteriori celui de aplicare a supraimpozitării să fie mai mic de 3,5%, potrivit Profit.ro.

Impozitul specific a rămas

Companiile care extrag petrol și gaze, adică Petrom, Romgaz și Black Sea Oil & Gas, sunt obligate la plata unui impozit specific. Acesta este de 0,5% din cifra de afaceri.

Impozitul este valabil până la 31 decembrie 2026, dar în ultimii ani statul a prelungit majorarea taxelor „temporare” prin ordonanța-trenuleț, care se dă înainte de finalul fiecărui an și prin care se amână diverse măsuri.

Statul are nevoie masivă de bani, având un deficit estimat la 6,2% în acest an, însă trebuie să ajungă la 3%, cât e limita maximă potrivit legislației europene.

Investiții de 5,5 miliarde în explorare și producție

Planul de investiții al Petrom pentru 2026 are un buget de nouă miliarde de lei pentru acest an, conform societății.

Din acesta, aproximativ 5,5 miliarde de lei sunt alocați activităților de explorare și producție.

„Neptun Deep rămâne proiectul principal, în timp ce aproximativ 40% din cheltuielile pentru E&P vizează activele mature. Consolidarea producției locale este esențială pentru a limita expunerea la riscurile legate de aprovizionare”, arată compania.

Petrom este controlată de către grupul austriac OMV, cu 51% din acțiuni. Divizia de explorare și producție a OMV este condusă de către croato-germanul Berislav Gaso, care este și membru în consiliul de supraveghere al Petrom.

„Respingem cu fermitate orice acuzații de interferență în activitățile companiei. Compania își desfășoară activitatea în deplină conformitate cu toate principiile de guvernanță corporativă, legile aplicabile și cerințele de reglementare”, mai spune Petrom.

Procese vechi cu statul

Statul român a pierdut la Paris un proces cu OMV în anul 2022, statul fiind obligat să plătească OMV suma 155,5 milioane de lei drept costuri de mediu.

Ulterior, statul a atacat decizia la Curtea de Apel și argumentat că legislația nu-i permite, deoarece ar fi ajutor de stat ilegal.

Comisia Europeană a intervenit de partea statului român, dar în final argumentația Ministerului Mediului a fost respinsă.

Petroliștii se plâng că au primit mai multe lucrări de închideri

În schimb, lucrătorii la sonde se plâng că au primit planuri ce stipulează lucrări mai puține de reparații, iar o parte din formații au fost mutate către lucrări de abandonare a sondelor.

„S-au stopat lucrările de Heavy Workover și formațiilor de lucru li s-au repartizat rig-uri mai mici pentru lucrări de abandonare sondă. S-au transferat multe rig-uri la lucrări de abandonare sondă, în detrimentrul lucrărilor de reparații sonde, și implicit menținerea producției”, a spus un petrolist, pentru Libertatea.

Unii dintre lucrători se tem pentru locurile de muncă și cred că Petrom vrea să închidă sondele onshore.

Compania spune însă că vrea să continue producția.

Petrom avea la finalul anului 2025 un număr de 6.700 de angajați, conform Ministerului Finanțelor. La privatizarea din 2004 avea 50.000.

Conform contractului de privatizare din anul 2004, costurile de închidere trebuiau suportate de statul român.

Două mii de sonde, abandonate

Economedia scria în 2024 că Petrom abandonează două mii de sonde în toată țara, o treime din totalul operat la acel moment.

Costurile erau estimate la 1,2 miliarde lei pentru lucrările de dezafectare, bani care erau la acel moment decontați de stat. Statul însă verifică sumele cerute.

Petrom decide programul de abandonări, dar pentru fiecare dintre sonde trebuie obținut acordul Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon, fosta ANRM.

Își vinde din zestrea imobiliară

Concomitent, pe pagina de profil a Petrom, compania a început să scoată la vânzare tot mai multe active imobiliare, respectiv terenuri și clădiri.

„Acestea sunt active non-core, de importanță secundară, precum terenuri neutilizate. Compania își optimizează în mod curent portofoliul și vinde proprietățile care nu mai sunt aliniate cu activitățile sale principale”, conchide Petrom.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE