Statul poate strânge 11 miliarde de lei din listarea pe bursă a unor companii, iar blocarea măsurii de către PSD va afecta îndeplinirea jaloanelor din PNRR

Cu toate acestea, PSD se opune, partidul condus de Sorin Grindeanu afirmând că va iniția o lege prin care privatizările de companii profitabile să fie interzise. Aceasta urmează să aibă cel mai probabil sprijinul AUR, POT și SOS. Astfel, legea ar urma să treacă prin Parlament, iar privatizările, blocate.

PSD confundă însă voit privatizarea cu listarea: dacă în cazul unei privatizări se vând cel puțin 51% din acțiuni, în cazul listărilor bursiere, statul aduce la bursă pachete de 5-10-20%, urmând să păstreze în continuare peste 51% din titluri și rămânând cel mai mare acționar.

Blocarea listărilor riscă neîndeplinirea jaloanelor din PNRR, astfel că România poate pierde bani europeni, ceea ce ar afecta deficitul bugetar. În total, România trebuie să atragă în acest an 10 miliarde de euro din programul european, până la 31 august.

Ce a anunțat Guvernul

Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat joi că Executivul analizează listarea mai multor companii, dar o decizie finală încă nu s-a luat.

Un document guvernamental prezentat de Digi24 arată care sunt cei mai probabili candidați: CEC Bank pentru o listare nouă, iar la Hidroelectrica și Romgaz se vor putea lista noi pachete.

Listări noi

• CEC Bank – evaluată la 5,4 miliarde de lei. Statul deține 100% din acțiuni, compania are deja pe bursă pachete de obligațiuni. România mai deține încă două bănci: Eximbank – ce deține Banca Românească, plus Banca de Investiții și Dezvoltare, creată în 2023. Despre acestea nu se menționează nimic.
• Aeroporturi București – evaluată la 5,5 miliarde de lei, dar Fondul Proprietatea are un pachet de 20% din acțiuni și este în proces cu statul pentru o majorare de capital din 2021, iar o listare este amânată până se clarifică situația juridică.
• Administrația Porturilor Constanța – evaluată la 1,45 miliarde de lei. Fondul Proprietatea deține 20% din titluri și le poate lista fără acordul statului, așa cum a făcut în cazul Hidroelectrica.
• Salrom – evaluată la 616 milioane de lei. Fondul Proprietatea deține 49% din companie. Listarea este condiționată de auditul rezervelor, dar compania este blocată după dezastrul de la salina Praid.
• Loteria Română – evaluată la 600 de milioane de lei. Listarea este considerată prea mică și este propusă pentru un al doilea val, în 2027.
• Imprimeria Națională – evaluată la 672 de milioane de lei. Statul deține 100% din acțiuni, iar compania este monopol de stat, astfel că este vulnerabilă la deciziile politice. Nu există termen pentru listare, este necesară o analiză suplimentară.
• CupruMin – aceasta deține zăcământul de la Roșia Poieni, cel mai mare din Europa. O evaluare contabilă a companiei este la 198 de milioane de lei, dar zăcământul în sine valorează mult mai mult. Compania nu va fi listată, ci se caută un partener strategic. În acest an se va face un audit al rezervelor, iar partenerul va fi ales în 2027.
• Uzina Mecanică Cugir/filială a Romarm – evaluată la 601 milioane de lei. Compania poate beneficia de creșterea cheltuielilor militare la 2,5% din PIB, dar fondurile de pensii nu pot investi în industria de apărare, astfel că este nevoie de modificarea legislației. Un orizont pentru listare este 2027-2028.
• Poșta Română – evaluată la 697 de milioane de lei. Datoriile companiei s-au redus de la 1,45 miliarde la 573 milioane de lei, iar aceasta are 5.600 de unități poștale. Cu toate acestea, are obligația furnizării de serviciu universal, o constrângere structurală. Statul deține 93,52%, iar Fondul Proprietatea are 6,48%. Există precedente echivalente europene de succes cu listarea: Deutsche Post, La Poste, Austrian Post.

Listări secundare ale unor companii aflate deja pe bursă

• Hidroelectrica – evaluată pe bursă de investitori la 65,85 miliarde de lei. Statul are 80% din acțiuni, iar o listare a unui pachet de 10% poate aduce la buget în jur de 6,7 miliarde de lei, în timp ce statul păstrează 70% din acțiuni. Aceasta este „prioritate maximă” pentru acest an, conform documentului.
• Romgaz – evaluată pe bursă la 44,7 miliarde de lei. Statul are 70% din acțiuni. Documentul vorbește de o listare a unui pachet de 5-7% în trimestrul al treilea din acest an. Statul poate strânge între 2,2 și 3,1 miliarde de lei.
• Nuclearelectrica – evaluată pe bursă la 19,85 miliarde de lei. Statul deține 82,5% din titluri și poate vinde 5%. Totuși, listarea este amânată, deoarece compania are în plan investiții masive, precum modernizarea Reactorului 1 de la Cernavodă și reactoarele modulare de la Doicești.
• Transelectrica – evaluată la 7,17 miliarde de lei. Statul deține 58,69% din companie, o listare ar însemna un spațiu foarte mic, până la 51%, pentru că statul vrea să mențină controlul la companie, aceasta fiind de importanță strategică.
• Transgaz – evaluată la 16,52 miliarde de lei, statul deține 58,51% din acțiuni. La fel ca la Transelectrica, spațiul este limitat. Documentul menționează că societatea este un beneficiar major al proiectului Neptun Deep, prin care Petrom și Romgaz vor scoate gaze din Marea Neagră, iar o listare trebuie făcută corelat cu calendarul de producție. Statul poate lista 5%, iar termenul este trimestrul al patrulea din acest an sau anul viitor.

Bani necesari, PNRR trebuie realizat

Statul poate obține astfel 6,7 miliarde de lei din listarea a 10% din Hidroelectrica, 3,1 miliarde de lei din listarea a 7% din Romgaz și un miliard de lei din listarea a 20% din CEC Bank.

Documentul menționează că aceste listări bifează și obligația României asumată în privința companiilor de stat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Acestea trebuie făcute în acest an, deoarece toate jaloanele asumate prin PNRR trebuie îndeplinite până la 31 august pentru a primi fondurile europene.

Documentul avertizează că listarea în sine nu ține loc de reformă.

Numirile politice în fruntea companiilor de stat au fost des criticate de Bruxelles, iar statul român și-a asumat aducerea unor profesioniști prin PNRR, dar nu a respectat acest jalon. Companiile sunt conduse de politruci instalați politic.

De altfel, premierul Ilie Bolojan a acuzat și el că guvernarea sa a găsit „sobolani” care rod în cămară, aluzie la prăduirea bugetului de stat.

Analist: Banii sunt esențiali pentru a reduce deficitul bugetar

Analistul financiar Adrian Negrescu spune că statul are nevoie masivă de bani pentru a putea reduce deficitul bugetar imens.

„Statul ar avea nevoie între două și 5 miliarde de euro pe an din privatizări, vânzări de active și listări la bursă. Și asta cel puțin 4-5 ani de-acum încolo. Banii sunt absolut esențiali în tentativa de a reduce deficitul bugetar sub nivelul de 3% din PIB până în 2030-2032. Dacă va reuși să eficientizeze acest proces, se poate ajunge și la încasări mai mari dacă luăm în calcul și posibilele noi concesiuni de exploatare a resurselor naturale”, a afirmat acesta, pentru Libertatea.

Avantajele listării

Listarea companiilor de stat la bursă este o metodă sănătoasă prin care lovești doi iepuri deodată, spune Negrescu.

„Pe de-o parte, faci rost de bani pentru a-ți acoperi deficitul și, pe de alta, asiguri companiilor o traiectorie economică predictibilă în care prezența la bursă va duce la atragerea de capital investițional, va elimina sinecurile și contractele cu dedicație și va genera un plus de interes pentru piața de capital românească, pentru finanțările alternative la cele bancare”, arată expertul.

„Nu ne vindem țara”

„Ideea iliesciană de a nu ne vinde țara este cel puțin desuetă. Oare de ce poți cumpăra de pe piețele internaționale tot felul de acțiuni de la bănci, furnizori de energie și chiar fabrici de armament deținute de statele lumii și pe cele românești să nu poți să le cumperi? Cei care susțin această teorie ori au lipsit de la ora de economie, ori au un interes ascuns. Putem asocia, bineînțeles, acest interes cu sinecurile și contractele cu dedicație încheiate de aceste companii de stat cu băieții deștepți cu pedigree politic”
Adrian Negrescu, analist financiar

Diferența între listare și privatizare

Listarea la bursă presupune vânzarea pe piața de capital a unor pachete minoritare de acțiuni către orice investitori interesați, respectiv persoane fizice, companii sau fonduri de investiții și care nu duce la pierderea controlului asupra companiei.

Statul își păstrează pachetul majoritar. Există și posibilitatea de a lista integral toate acțiunile pe bursă, însă aceasta e o metodă radicală.

Privatizarea vizează, în general, vânzarea la licitație sau directă către un investitor major interesat a unei companii de stat și din care autoritățile se retrag sau rămân cu un pachet minoritar de acțiuni.

Altfel spus, statul vinde afacerea și își păstrează doar o parte din drepturile de vot, ca în cazul Petrom, cu speranța că investitorul privat o va extinde și va câștiga, ulterior, din dividendele asociate participației minoritare deținute.

Bogdan Glăvan: reforma companiilor de stat trebuia făcută anul trecut

Profesorul de economie Bogdan Glăvan nu crede că listările vor avea loc, chiar dacă România are nevoie de bani și de îndeplinit criteriile din PNRR.

Acesta spune că e ironic faptul că Guvernul recomandă noi studii de fezabilitate, adică nu își asumă, ceea ce este o greșeală.

„Când te ascunzi după PNRR și documente e ca și cum ai zice că nu vrei să faci. Este o eroare de strategie. La fel este și chestiunea de principiu: trebuia făcut clar de anul trecut, când s-a făcut coaliția de guvernare. Atunci s-a spus că facem o mare coaliție ca să facem reforme”, a spus Glăvan pentru Libertatea.

„Dar România a făcut un program în care 80% au fost creșteri de taxe. Momentul potrivit era atunci: bursele creșteau, românii aleseseră pro-vest, PSD-ul era la minime și după o înfrângere”, spune el.

„Eu dacă aș fi investitor elvețian în titluri de stat ale României, deci aș credita România, nu m-ar interesa de unde face statul român rost de bani ca să plătească împrumuturile. Dar pe mine, ca și cetățean și contribuabil, mă interesează să fie un echilibru. S-au făcut prea multe compromisuri încă de la început”, acuză Glăvan.

„Șobolanii sunt și de stânga, și de dreapta”

Acesta susține că inclusiv listate la bursă, companiile de stat ale României sunt prost gestionate. El dă ca exemple scandalurile recente cu AGA anulate sau contracte suspecte.

„Șobolanii au fost și în februarie, și în 2025, și de stânga, și de dreapta. Soluția e să le iei resursele, să le iei mâncarea, ca să nu mai aibă ce să șobolănească”
Bogdan Glăvan, profesor de economie

Statul recunoaște că el însuși este risc politic

Glăvan mai arată și că documentul guvernamental menționează, la riscurile listărilor, că există „risc politic”.

„În mod ironic, în documente se precizează că există risc politic, adică tu ești statul și tu recunoști că ești risc politic. Noi suntem ca pe stadion: peluza reformistă are o lozincă, peluza naționalistă are alta. Dar peluzele nu joacă. Pe teren nu e niciun progres”, conchide el.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE